AS vrea sa cunosc parerea altor parinti care au avut/au copilul la cresa Oitelor sau la cresa Tohani. Am vizitat cresa Oitelor si mi s-a parut curata, totul pare ok. Singura mea grija este in legatura cu activitatile dintr-o cresa, tinand cond ca doamnele de acolo nu sunt educatoare ci asistente medicale, infirmiere...etc, as fi curioasa daca se joaca cu copii, daca au jucarii sau doar ii supravegheaza iar copii se cam plictisesc. Astept pareri, sugestii, sfaturi.
Cresa Oitelor
Început de kriemhild, Mie 28 mar 2007 · 7 răspunsuri · 9.531 vizualizări
Nu are nimeni copilul la cresa oitelor?
Si eu sunt interesata de crese si conditiile din ele. Si cu cat timp inainte se inscriu bebeii la crese sau gradinite?
La crese nu e obligatorie prezenta unor educatori, pentru ca aici copii nu au "program scolar". Ei deprind unele lucruri pe care nu le-au insusit de acasa: sa manance cu lingurita, sa foloseasca olita, sa-si faca un program de somn (cel de la pranz), sa se socializeze cu alti copii. Programul lor consta mai mult din joaca cu ceilalti copii si cu jucariile pe care le gasesc la cresa. Uneori sunt adunati pentru a li se canta sau a li se spune cate o poveste. Daca ai pretentia sa invete cantece, poezii, matematica, sa-si dezvolte simtul practic, artistic etc., atunci da-l la gradinita (ideal de la 3 ani).
kriemhild a scris:Nu are nimeni copilul la cresa oitelor?
nu, dar conditiile sunt bune la ambele crese....si pe tohani.
Aveti copii la cresa?
Daca da, dupa cat timp s-au obisnuit....
Am si eu 2 printese gemene si de luni mergem la Cresa 37/Sf Andrei din sect 5
plangem de rupem si nu stim ce sa mai facem
intradevar avem o saptamana de cresa....dar ...cat mai plangem
ce sa fac?
TwinsFather a scris:ce sa fac?
In primul rand sa faci diferenta intre tine si ele. Vorbesti despre voi 3 ca un tot. Copii percep aceasta nesiguranta a parintelui si teama lui de a le lasa singure, motiv pentru care, oarecum din solidaritate, plang pentru ca a le arata ca tot cu ei (parintii) se inteleg cel mai bine.
Cateva sedinte de consiliere familiala ar trebui sa rezolve totul.
Sau daca nu este aceasta varianta ar trebui investigat motivul din spatele plansului lor pentru a sti cum poate fi oprit.
Cand le duci la cresa, stai si asculti pe langa usi cum plang? Intri peste educatoare sau ce mai sunt, ca sa le linistesti?
Daca merg la cresa, imi imaginez ca sunt foarte mici. Sub 3 ani e mai greu pana se obisnuiesc cu colectivitatea, dar nu imposibil.
Lasa-le in grija celor de-acolo si pleaca repede, nu te lasa muiat de plansul lor, ca nu le ajuti asa. Ele intre copii uita, se iau cu joaca, se iau una cu alta, au noroc ca-s doua, e mai usoara adaptarea.
Nu mai dureaza mult, dar nu trebuie sa stai sa plangi si tu impreuna cu ele.
P.S. Copiilor trebuie sa li se explice ca nu ii abandonati acolo, ca veti veni mereu dupa ei. Plang de frica abandonului... e normal, toti copiii plang in primele saptamani de cresa sau gradinita.
Editat Dum 20 mar 2011 00:52
Eu cand am fost dusa la tara, pe la 2 ani si lasata cu bunicii, am plans toata noaptea. Bunica vazand ca nu ma poate impaca, mi-a zis 'mos-ta pe gheata' 
sau 'plangi Costica plangi'. A doua zi radeam si ii spuneam, 'bunica gumieste' 