Reflectii pe baza unor citate

[Fr0z3nasic3 17]

"Abilitatea este apreciata mai mult decat inteligenta." (Theogonis)

 

Sa ne bazam mai mult pe reflexe, pe automatisme? Daca am fi doar abili, atunci am fi dispensabili, inlocuiti cu roboti mai performanti.

Cred ca inteligenta e mai importanta de multe ori pentru ca iti da posibilitatea de a te adapta la diverse situatii. Iar abilitatea nesustinuta de o gandire coerenta ajunge exces de zel focalizat pe obiective restranse. Doar inteligenta ne permite sa facem corelatii intre activitati si sa apreciem rolul pe care trebuie sa-l indeplinim in angrenajul societatii.

 

Insa, intr-un fel, autorul maximei are dreptate. Abilitatea este solicitata in mai multe cazuri decat inteligenta. De exemplu, eu, ca angajator, am nevoie de oameni abili, care sa-si duca la indeplinire sarcinile cat mai eficient. Numarul coordonatorilor va fi intotdeauna mai mic decat cel al executantilor. Si nici macar in privinta supervizorilor inteligenta nu primeaza in fata abilitatii de a-si motiva subordonatii.

In cele mai multe cazuri - intr-o firma de marime mica spre medie - este suficienta o singura inteligenta, cea din varful piramidei ierarhice, care sa orienteze strategic intreaga activitate. Ceilalti trebuie doar sa se descurce cu abilitate in urmarea strategiilor.

 

Daca ne referim strict la o singura persoana, neglijand contextul in care isi manifesta personalitatea, abilitatea devine o frunza palida la baza trunchiului viguros al inteligentei. Cel putin la nivel teoretic, daca dispunem de inteligenta reusim sa facem totul corect si rapid. Avand abilitate realizam doar ceea ce am exersat, in limitele impuse de altii, nu cautam alte metode viabile de rezolvare a problemelor.

 

Eu consider ca o persoana inzestrata in proportii echilibrate atat cu inteligenta, cat si cu abilitate, poate reusi, prin utilizarea rationala a acestor calitati, sa ajunga la o dezvoltare armonioasa. Extrapoland ideea si considerand "n" calitati ale unei entitati, atunci cand "n" tinde la infinit atingem perfectiunea.

[Fr0z3nasic3 17]

"Raul vine de acolo ca orice autoritate tinde sa devina abuziva." (Eugen Ionescu)

 

Faptul ca obtinerea si exercitarea autoritatii schimba mult o persoana in sens negativ este lesne de observat. Inca din copilarie putem observa ca incepem sa influentam familia, anturajul, colegii, incercand sa-i orientam spre satisfacerea scopurilor noastre.

De multe ori vedem pe strada copii rasfatati care tipa de ne asurzesc: "Vreau aia!", "Nu vreau sa merg acolo!". De ce? Pentru ca au observat ca parintii incearca sa scape de stanjeneala cauzata de spectacolul public al carui scenarist si regizor este copilul. Atunci parintele este dispus sa faca unele concesii, doar pentru a nu mai atrage atentia trecatorilor amatori de circ ieftin. In plus, copilul are sanse reduse de a fi pedepsit pe loc pentru revolta sa - o mica victorie in fata parintelui autoritar. Orice autoritate tinde sa se propage in lant, insufland dorinta de putere celor de pe treptele inferioare ale piramidei.

Copilul, devenit leader al grupului sau de joaca, continua sa-si manifeste preponderent autoritatea atat fata de supusi, cat si - mai ales - in fata celor din afara grupului. Leaderul isi satisface ego-ul prin abuzuri repetate asupra celor care accepta sa fie servitorii vanitatii sale (de exemplu: denigrari, excluderi din grup etc.). Manifestarea autoritatii poate aparea si ca urmare a lenei, nu neaparat ca o consecinta a mandriei de a fi ascultat.

Copilul abuzat, devenit parinte, abuzeaza, la randul sau de prerogativele sale. Chiar daca scopul este nobil - educatia morala a copilului -, mijloacele coercitive de ordin financiar sau restrictiile de actiune se manifesta cu riscul de a induce o repulsie fata de autoritate si o sete de putere ce va continua spirala vicioasa.

Seful care constientizeaza atasamentul unui angajat fata de locul de munca ii va acorda cu mai multa usurinta sarcini suplimentare decat altuia care manifesta dezinteres fata de postul ocupat. Si asta din dorinta de minimizare a riscurilor si de maximizare a profitului.

Exemple se pot gasi zilnic, trebuie doar sa deschidem ochii.

Pana si intr-o relatie de dragoste intalnim abuzuri ale celui care e sigur ca este iubit si ca ii va fi iertata orice actiune. Atunci cand dependenta este unilaterala, cel care are puterea de a incheia relatia are un atu incontestabil care ii asigura libertate de miscare. Intr-un asemenea caz, victimei nu-i ramane altceva de facut decat sa se adapteze cerintelor sau sa infrunte sindromul de sevraj.

 

Cum eliminam abuzurile autoritatii? Cum sa dam shift+del unei parti din codul nostru genetic? E nevoie de renuntarea la orice fel de autoritate pentru a scapa de atributele sale derivate. Inca nu putem face acest lucru, pentru ca am ajunge la extinctia speciei. Este nevoie de conducatori puternici care sa traseze directii, obiective si strategii intrucat marea majoritate a oamenilor NU se poate descurca la nivel individual. O mare parte are nevoie de control in sine, o alta parte doar de beneficiile exercitarii controlului. Dorim o structura organizatorica bine pusa la punct, iar apoi tindem spre haos. Suntem fiinte foarte ciudate si ne dorim mereu exact ceea ce nu avem. Spiritul de revolta este alert intotdeauna ca un luptator impotriva monotoniei. E un miracol extraordinar ca reusim sa supravietuim intr-o stare de echilibru atat de fragil. Oare cati dintre noi ar rezista macar o zi pe cont propriu, fara sa simta nevoia manifestarii autoritatii asupra lor sau asupra altora?

[fitzroy 31]

"Abilitatea este apreciata mai mult decat inteligenta." (Theogonis)

 

Sa ne bazam mai mult pe reflexe, pe automatisme? Daca am fi doar abili, atunci am fi dispensabili, inlocuiti cu roboti mai performanti.

Cred ca inteligenta e mai importanta de multe ori pentru ca iti da posibilitatea de a te adapta la diverse situatii. Iar abilitatea nesustinuta de o gandire coerenta ajunge exces de zel focalizat pe obiective restranse. Doar inteligenta ne permite sa facem corelatii intre activitati si sa apreciem rolul pe care trebuie sa-l indeplinim in angrenajul societatii.

 

Insa, intr-un fel, autorul maximei are dreptate. Abilitatea este solicitata in mai multe cazuri decat inteligenta. De exemplu, eu, ca angajator, am nevoie de oameni abili, care sa-si duca la indeplinire sarcinile cat mai eficient. Numarul coordonatorilor va fi intotdeauna mai mic decat cel al executantilor. Si nici macar in privinta supervizorilor inteligenta nu primeaza in fata abilitatii de a-si motiva subordonatii.

In cele mai multe cazuri - intr-o firma de marime mica spre medie - este suficienta o singura inteligenta, cea din varful piramidei ierarhice, care sa orienteze strategic intreaga activitate. Ceilalti trebuie doar sa se descurce cu abilitate in urmarea strategiilor.

 

Daca ne referim strict la o singura persoana, neglijand contextul in care isi manifesta personalitatea, abilitatea devine o frunza palida la baza trunchiului viguros al inteligentei. Cel putin la nivel teoretic, daca dispunem de inteligenta reusim sa facem totul corect si rapid. Avand abilitate realizam doar ceea ce am exersat, in limitele impuse de altii, nu cautam alte metode viabile de rezolvare a problemelor.

 

Eu consider ca o persoana inzestrata in proportii echilibrate atat cu inteligenta, cat si cu abilitate, poate reusi, prin utilizarea rationala a acestor calitati, sa ajunga la o dezvoltare armonioasa. Extrapoland ideea si considerand "n" calitati ale unei entitati, atunci cand "n" tinde la infinit atingem perfectiunea.

 

Cred ca vad lucrurile putin altfel. E normal ca abilitatea sa fie superioara inteligentei, din moment ce ii este superioara structural: abilitatea este capacitatea de a indeplini o sarcina in mod competent, ceea se bazeaza, la randul ei, pe mai multe calitati si compatibilitati, dintre care doza necesara de inteligenta este doar una. Inteligenta in sine reprezinta doar o capacitate de a procesa informatia. Abilitatea reprezinta aplicatia practica a acestei capacitati, care are nevoie, in plus, si de alti factori/circumstante favorabile.

 

Un exemplu concret. Un profesor inteligent si bine pretatit profesional in sfera lui de specializare e doar... atat. Adica e caracterizat de niste atribute statice. Un profesor inteligent, bine pregatit profesional, si cu abilitatea de a preda eficient, are o valoare functionala noua. Mai mult, abilitatea lui de a preda poate fi chiar mai importanta decat inteligenta masurata in termeni absoluti (i.e. un profesor cu o abilitate deosebita de a preda si a comunica cu elevii va fi superior, in ceea ce priveste performantele scolare, unui profesor mai inteligent dar cu o abilitate mai redusa de inter-relationare. In acest caz profesorul cu abilitatea superioara e conditionat doar de nivelul minim de inteligenta necesar indeplinirii cu succes a meseriei, orice surplus de inteligenta fiindu-i de prisos ca dascal).

[Schimbarea Perceptiei 4]

abilitate=imitatie....capacitatea de a face ceva pentru ca prinzi din zbor, oportunism, parvenitism daca vrei

 

asa mai simplu:

 

Gigi Becali este un om foarte abil nu neaparat si inteligent.

Vantu este un om abil si al naibii de inteligent.

Un profesoras, un intelectual este inteligent, dar 90% nu pun nimic in practica... deci nu sunt si abili.

 

Societatea vrea oameni abili = roboti, buni executanti, imitatori perfecti... sefilor le este frica de angajatii inteligenti ca intr-o buna zi le vor lua locul. Guvernelor le este frica de populatii inteligente (vezi tampirea constanta a maselor sub toate regimurile)...

 

Concluzionand "Abilitatea este apreciata mai mult decat inteligenta." - tara de vrea prost (Sarmalele Reci)

Editat Martie 14, 2007 de Schimbarea2012

[fitzroy 31]

abilitate=imitatie....capacitatea de a face ceva pentru ca prinzi din zbor, oportunism, parvenitism daca vrei

 

asa mai simplu:

 

Gigi Becali este un om foarte abil nu neaparat si inteligent.

Vantu este un om abil si al naibii de inteligent.

Un profesoras, un intelectual este inteligent, dar 90% nu pun nimic in practica... deci nu sunt si abili.

 

Societatea vrea oameni abili = roboti, buni executanti, imitatori perfecti... sefilor le este frica de angajatii inteligenti ca intr-o buna zi le vor lua locul.

 

Guvernelor le este frica de populatii inteligente (vezi tampirea constanta a maselor sub toate regimurile)...

 

Din DEX:

ABILIT

[Schimbarea Perceptiei 4]

Editat Martie 14, 2007 de Schimbarea2012

[fitzroy 31]

1.

[Schimbarea Perceptiei 4]

culmea iscusintei si a imitatiei o constitue autismul, pe locul doi vine superspecializarea.... ei ?

 

Forest Gump - filmul - tot nu iti pica fisa unde bate citatul de fapt (si dpdv pozitiv si dpdv negativ)...

Editat Martie 14, 2007 de Schimbarea2012

[fitzroy 31]

culmea iscusintei si a imitatiei o constitue autismul, pe locul doi vine superspecializarea.... ei ?

 

Forest Gump - filmul - tot nu iti pica fisa

 

Dupa cum ziceam, esti adorabil :airkiss:

[Schimbarea Perceptiei 4]

ok.. lasa tu esti mai "robust" :airkiss:

 

:airkiss: :blink: :) ;) :doh:

Editat Martie 14, 2007 de Schimbarea2012