regrete tardive

[Darianna 73]

ce regrete va macina?

 

pe rand....

 

Pai n-auzisi? Ca l-am lasat si apoi, daca tot l-am lasat, trebuia sa il si iert! :crazy:

[bellea_77 0]

Cand eram mica si imi cadea in mana cate o gargarita, ii suflam usor in aripi si ii cantam ca sa se duca la alesul sufletului meu... Mai tarziu cand am crescut, cu toate ca am cunoscut iubirea de multe ori, am tras concluzia ca alesul sufletului meu tine de natura, gandind ca acele gargarite au zburat undeva... pe o floare, pe un fir de iarba plin de roua, pe vre-o creanga a unui copac noduros si ca de fapt EL nu exista... Asta credeam pana cand l-am intalnit cu adevarat pe EL si am vazut ca toate gargaritele copilariei mele ii stateau cuminti pe umar!

Cam asta credeam pana acum 3 luni despre EL. Dar EL s-a speriat si a fugit in lume, lasandu-ma prada amintirilor. Eu imi vad de viata acum si nici nu astept vreo explicatie de la EL. Nici nu ma voi inchide in dulapul cu amintiri, nici nu voi fugi de lume, voi lupta pentru viata mea si... nu voi regreta nici macar o secunda din ceea ce am avut impreuna cu EL.

[Dix 114]

Dragă Mira!

 

Eu regret că aseară a trebuit să plec at

[red2shoes 24]

o zi ?

[vesperala 17]

LUI i-ai cerut scuze? :) I-ai explicat motivele pt care ai gresit? :crazy:

 

 

 

mirela ...aş fi vrut...dar nu

[Acamandur 20]

orice este posibil, inclusiv ideea ca acel unic regret să dea naştere la alte regrete predecesoare.

[vesperala 17]

orice este posibil, inclusiv ideea ca acel unic regret să dea naştere la alte regrete predecesoare.

 

 

[mareexecutor 475]

Cand eram mica si imi cadea in mana cate o gargarita, ii suflam usor in aripi si ii cantam ca sa se duca la alesul sufletului meu... Mai tarziu cand am crescut, cu toate ca am cunoscut iubirea de multe ori, am tras concluzia ca alesul sufletului meu tine de natura, gandind ca acele gargarite au zburat undeva... pe o floare, pe un fir de iarba plin de roua, pe vre-o creanga a unui copac noduros si ca de fapt EL nu exista... Asta credeam pana cand l-am intalnit cu adevarat pe EL si am vazut ca toate gargaritele copilariei mele ii stateau cuminti pe umar!

Cam asta credeam pana acum 3 luni despre EL. Dar EL s-a speriat si a fugit in lume, lasandu-ma prada amintirilor. Eu imi vad de viata acum si nici nu astept vreo explicatie de la EL. Nici nu ma voi inchide in dulapul cu amintiri, nici nu voi fugi de lume, voi lupta pentru viata mea si... nu voi regreta nici macar o secunda din ceea ce am avut impreuna cu EL.

 

Vorba lui Morgan Freeman in rolul lui Dumnezeu din Bruce Allmighty:

Asta da rugaciune

-recte gand aici de fata.

:crazy: asa ceva as vrea si eu sa aud.

[OacOac 11]

mirela ...aş fi vrut...dar nu

[mihaela... 2]

Mirelutza @ 27 Ian 2006

nu as zice asta, frica apare cand ai ceva sa ascunzi, cand iti e teama sa nu pierzi si altceva indragostindu-te

Lucrurile nu sunt intotdeauna atat de simple... Frica poate sa apara din mult mai multe motive decat acela ca ai ceva de ascuns, motive ce tin mai degraba de tine, de anumite lucruri din trecut pe care le-ai acumulat in subconstient, fara sa realizezi si care ies la iveala atunci cand nu te astepti, atunci cand esti mai vulnerabil, iar actiunile tale sub imperiul acelei temeri pot fi cu totul diferite decat comportamentul tau obisnuit. Iar momentul in care esti suficient de lucid incat sa devii constient de acele motive si sa-ti explici propriile reactii/greseli poate sa vina prea tarziu pentru a mai putea repara ceva.

Cred ca indiferent cat de sincer esti cu tine si indiferent cat incerci sa te analizezi...nu vei reusi niciodata sa te cunosti in totalitate. Va ramane intotdeauna ceva ascuns in adancurile fiintei tale, ceva pe care nici nu-l banuiesti, dar care poate sa iasa la iveala in momente cheie.