just be 0 Raportează post Postat Octombrie 21, 2006 cunosc pe cineva ai carei mama sau casatorit cu un al doilea barbat primul fiind o ''greseala.este adevarat ca acest al doilea tata nu sa apropiat ca un tata dar la crescut ia dat sa manace la ajutata dar nu a avut aprpiera asa afectiva....nu a contata decat faptul k o iubeste pe femeia de langa el si ca cu ea acum are o familie f frumoasa si sunt fericiti... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
carly 710 Raportează post Postat Octombrie 21, 2006 Daca iti place atat de mult de ea si va potriviti, parerea mea este sa mai dai o sansa relatiei, ar merita si ea, doar nu e capatul lumii daca ai un copil si nu traiesti cu tatal lui...si tu, fiind egoist, cum spui...poate nu vei intalni niciodata femeia viselor tale, cum este ea. Cat despre copil, mi se pare firesc sa nu-l poti indragi momentan, esti tanar si ai picat brusc in aceasta "functie de tata vitreg" insa nu poti sa stii ce-ti rezerva viitorul, nu te grabi, mai gandeste-te... Si daca ea va stii sa faca diferenta intre dragoste si iubirea de mama, daca se va putea concentra in doua sensuri cu aceeasi intensitate, ai sa vezi ca situatia se va rezolva, ai rabdare... Succes! Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ravl 171 Raportează post Postat Octombrie 21, 2006 si are un copil,cu fostu el sot... ... si anume copilul pe care il are si nu stiu daca o sa-l pot privi vreodata ca fiind ceva din familia mea... pe ea o plac enorm de mult dar nu pot trece peste aceste aspecte... mda... ca sa accepti un copil ca fiind al tau, iti trebuie suficienta intelepciune si maturitate... . daca asa cum afirmi ca ti-ai props sa nu treci peste acest aspect... explica-i situatia si ia-ti la revedere, asta inainte ca ea sau mai rau copilul ei, sa-si faca vise legate de tine . dar si in cazul asta, trebie sa dovedesti maturitate si sinceritate, mai ales cu tine insuti ! Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Yvo 8 Raportează post Postat Octombrie 21, 2006 Sincer, cauta pe cineva fara genul asta de... "obligatii" :crazy: Sincer... nu am puterea... si sincer ma simt vinovat pe zi ce trece ca-i dau sperante si ca nu ma pot apropia sufleteste de micut... si daca tot sincer cred ca nu o merit... dar chiar o plac... poate sunt egoist si ma uit la mine mai mult... defapt cred ca sunt egoist... la faza asta...dar ma simt in al 9-lea cer cand sunt in bratele ei...chiar ma simt! si mai i-mi este frica de reactia familiei mele... sa nu i-mi vina cu fraze de genu "Tocmai pe ea.." eu cred ca daca ar citi ce scriu eu acum aici m-ar fugari pe unde am venit... I-mi e rusine sa vorbesc cu prieteni despre problema asta... i-mi e rusine de gandurile care i-mi vin si de mine dar aici pot vb deschis si spune ce vorbesc sub anonimat... si sincer cred ca ea merita un barbat care sa o accepte impreuna cu copilul ei... eu nu stiu daca o sa il pot accepta pe micutz si stiu ca daca nu il voi accepta ma voi retrage eu singur si de aia am hotarat sa ma descarc aici... ca ma apasa prea mult gandurile si simteam ca explodez daca nu vorbeam cu cineva... Va multumesc pentru raspunsuri! da-ti o sansa si tie si ei, incearca, poate anii vor trece in defavoarea ta, poate ca nu, dar totusi nu te vei intreba, oare cum ar fi fost .....? un om trebuie sa invete mai devreme sau mai tarziu sa-si infrunte slabiciunile, sa nu mai depinda de ce spune altul, de ce face altul..... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
mirica 0 Raportează post Postat Octombrie 22, 2006 Buna dimineata ! mersi tuturor pentru raspunsuri... aseara am prezentat-o celui mai bun prieten... am iesit intr-un club toti 3 si in timp ce dansa i-am expus asa zisele mele ganduri negre prietenului... mi-a raspuns ca majoritatea de aici, mi-a mai zis ca nu-s intreg la minte daca o las sa plece si ca ar putea fi ea cea pe care o astept de atata vreme... sincer mi-a dat putere prietenul ca a placut-o si ca ma incurajat sa continu cu ea...cam atat am sa iau o decizie in zilele care urmeaza,ma gandesc ca nu o sa ma intalnesc 2-3 zile cu ea ca sa pot gandi clar fara sa fiu influentat de persoana ei...acum stau si ma intreb oare nu mi-e mai frica de reactia celor din jurul meu decat...de mine... totul suna foarte egoist si nu ar trebui sa conteze ce cred altii din moment ce eu ma simt bine cu ea... chiar sunt confuz... mda... ca sa accepti un copil ca fiind al tau, iti trebuie suficienta intelepciune si maturitate... .daca asa cum afirmi ca ti-ai props sa nu treci peste acest aspect... explica-i situatia si ia-ti la revedere, asta inainte ca ea sau mai rau copilul ei, sa-si faca vise legate de tine . dar si in cazul asta, trebie sa dovedesti maturitate si sinceritate, mai ales cu tine insuti ! Da ai mare dreptate de aceea ma voi gandi foarte bine in zilele ce urmeaza dar nu as avea sufletu sa-i zic ca din cauza copilului nu pot merge mai departe deoarece se simte complexata din cauza asta cand e vorba de barbati... si nu as putea sa-i stric increderea in ea... mai bine sa ma urasca pentru alt motiv decat acesta care poate i-ar strica si mai mult increderea in ea.mersi de raspuns. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
o scorpie 2 Raportează post Postat Octombrie 22, 2006 Eu am impresia ca din tot ce povestesti tu aici,mai degraba te temi de ce va spune lumea. Ai vazut ca atunci cand preitenul tau ti-a dat ok,parca si tu erai mai optimist. Un fost prieten al meu,inainte sa ne cunoastem avea o relatie de 5 ani cu o tipa care avea si ea un copil.Un baiat.Era inca mic cand s-au cunoscut.Si tipul nu l-a putut accepta pe copil.Si copilul a simtit asta. Sa-ti pun cateva din consecinte? Copilul simtitnd refuzul lui de a se apropia, a devenit rece si el si indiferent. A incercat sa se razbune pe mama lui cum a stiut mai bine.Ca vezi au trecut 5 ani.Si in cinci ani ce a vazut? Ca mama lui iubeste un om care la randul lui nu-l iubeste si pe el. Copilul ar fi avut nevoie de un tata,de protectie.Si cum simtea ca omul asta nu-l iubeste,s-a descarcat pe mama lui. Cand a mai crescut,i-a zis deja foarte usor mamei"du-te la el,eu nu am nevoie de tine" El,tipul ,nu l-a putut accepta niciodata pe copil. Si relatia lor s-a terminat ,ea plecand.Pentru ca orice dragoste ,si fluturii din stomac trec la un moment dat.Si femeia cauta protectie,sprijin. Ea nu-si va lasa copilul niciodata pentru tine,cum nu a lasat-o nici tipa asta. Iar acum e foarte fericita cu un alt barbat,mai matur care o iubeste cum este si cu toate "bagajele ei" Soarta a facut-o ca tipul acesta dupa despartirea lor,sa ma cunoasca pe mine.Si timp de 3 ani ne-am chinuit.Ptr ca el nu o putea uita.Poate nu se iarta niciodata ca nu a ramas cu femeia pe care a iubit-o. Nu trebuie sa iei nici o decizie.Trebuie sa simti!Iar daca nu simti, pleaca acum ca multi oameni vor suferi din cauza orgolilui tau. Aaaaaa! Si da,parintii lui nu au acceptat-o.Dar cand au vazut cat sufera dupa despartire,au zis "adu-o acasa daca o iubesti asa de mult" Iar el a raspuns"e prea tarziu ,mama!" Gandeste-te!E un caz real Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
erteryery 0 Raportează post Postat Octombrie 22, 2006 eu am 28 ea are 25 de ani,e tare dragutica,se ingrijeste la 4 ace barbati intorc privirea dupa ea pe strada ... pot sa spun ca sunt nebun dupa ea... ma atrage din orce face... e blanda...dragastoasa,nebunatica,atenta cu mine... ne intelegem super... chiar pot sa zic ca are toate calitatile care le astept de la o femeie... dar problema mare s-au cel putin problema din punctul meu de vedere... e ca este divortata si are un copil,cu fostu el sot.. daca n-o poti accepta asa cum este ea, o femeie divortata cu un copil mic, o femeie care are un trecut si-o situatie la 25 de ani...atunci ce-o mai incurci pe biata fata? la varsta ta barbatii nu stiu ce vor de la viata, daramite sa isi asume responsabilitatea de a deveni tatal vitreg al unui copil si tot ce decurge de aici. mi-e teama ca oricat ai fi de incurajat (sau descurajat), asa nehotarat cum esti, pina la urma vei da bir cu fugitii. mai bine fa-io acum, cat nu v-ati implicat prea mult. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
-olivia- 2391 Raportează post Postat Octombrie 22, 2006 ganditul asta e cu dus-intors ... 28 de ani spuneai ca ai ? te-ai pus in situatia ei ? sa fii respins de cineva doar ca are un copil ? ca de fapt tu asta faci ... nu ti-e frica ca vezi doamne, n-ai putea iubi copilul ( e imposibil sa nu iubesti un copil :cry:) tu nu o vrei pentru ca are un copil cu altcineva ... aici e buba ! asa ca daca tot te-ai hotarat sa te gandesti ... rumega si chestia asta ! :crazy: Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Ravl 171 Raportează post Postat Octombrie 22, 2006 Da ai mare dreptate de aceea ma voi gandi foarte bine in zilele ce urmeaza dar nu as avea sufletu sa-i zic ca din cauza copilului nu pot merge mai departe deoarece se simte complexata din cauza asta cand e vorba de barbati... si nu as putea sa-i stric increderea in ea... mai bine sa ma urasca pentru alt motiv decat acesta care poate i-ar strica si mai mult increderea in ea.mersi de raspuns. mda... pacat, o iubire adevarata nu tine cont de bariere, de gura lumii,etc ; dar... pana la urma propriile prejudecati isi spun cuvantul ... . decizia iti apartine in totalitate ! :crazy: Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Crystal_C 2 Raportează post Postat Octombrie 22, 2006 Buna! Uite un sfat ca sa-ti fie doar tie bine. Incearca sa lasi lucrurile asa cum sunt. Daca te indragostesti prea tare de ea, nu o sa-ti complici viata. O sa gasesti mai multe forte sa treci peste orice pentru relatia ta. Ai incredere in tine ca daca merita fata, vei sti sa apreciezi si sa iei decizia corecta la momentul respectiv. Parintilor tai le poti spune adevarul. La 28 de ani ai si tu un cuvant de spus atunci cand vine vorba sa alegi cu cine vrei sa ramai toata viata. In legatura cu copilul.... ea ti-a cerut sa o iei de nevasta? Daca nu, atunci de ce te complici sa te gandesti daca il accepti tu pe micut? De ce nu-ti faci probleme despre "daca te accepta ea pe tine ca tata al copilului ei". Mamele se gandesc si la asta atunci cand vine problema de decizii. Te gandesti prea mult la tine si la intrebarea daca accepti tu situatia, e posibil sa neglijezi celelalte probleme... adica daca nu cumva ea nu vede ca tu nu il accepti pe micut. Ea se poate inchide din cauza asta, sau sa te refuze. Pana sa te hotarasti tu daca mergi mai departe, vezi sa nu o hotarasti tu pe ea sa renunte la tine, daca te vede ca te framanti. In alta ordine de idei, nu te-ai gandit niciodata ca trecutul ei a facut-o asa cum este acum? ... de o admiri si nu-ti poti lua ochii de la ea? Tu nu trebuie sa te superi pe trecutul ei. Daca as fi in locul tau, m-as gandi mai putin la framantarile mele, ai grija sa nu le observe. Poate ca si ea se gandeste la motivele pentru care pana la varsta asta nimeni nu te-a luat de sot. Si tu ai un trecut nu? La un moment dat vei dori sa te accepte cu tot cu el. Concluzia mea... lasa gandurile momentan si vezi daca merita inca sa ti le faci. Va merita daca decizi sa ramai cu ea. In momentul de fata, ai de trecut peste o etapa mai importanta: sa o cuceresti. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
