fug barbatii de asumarea responsbilitatea unei relatii stabile?

[ioana666 15]

Si eu fug .Nu vreau sa am nici o responsabilitate.

Editat Septembrie 27, 2006 de Lily Anne

[angel_cry 0]

Nu cred ca fug, poate le e teama de schimbare.

Parerea mea - ei sunt mult mai responsabili decat noi, femeile, sunt mult mai rationali. Cele mai multe femei cand isi doresc un copil ,il fac in primul rand pentru soti, ei ne fac sa ne dorim. Un copil deja inseamna mult mai mult, daca le-ar fi frica de relatie nu si-ar mai dori bebei

 

 

De fapt isi doresc copii pentru ei, pentru a avea " mostenitori" eventual, de fapt de cate ori ai auzit un barbat sa zica " cand o sa vina bebele o sa mergem..." , sa te implice si pe tine. Cred ca mai familiar e " o sa merg cu el , o sa fac " etc., asa ca nu stiu cat de rationali sau responsabili sunt....

[albella 0]

Nu cred ca fug de asumarea unei relatii stabile. Doar se tem de ea. O relatie stabila e ca o sentinta. Nu-ti mai da loc de intors, te implica, te obliga, te solicita. Bine, nimeni si nimic nu te poate obliga cu adevarat, dar angajamentul, cuvantul dat, promisiunea (si mai ales ca nu te suporti usor sa stii ca ti le-ai incalcat) exercita o presiune. Si ca totul sa fie mai suportabil mai schimbi un regulament. Nu doreai intial, nu credeai ca va fi necesar dar uite... devine. Credeai ca va fi frumos si amoros pana la final darmai trebuei sa faci rabat ca sa mentii relatia. Unii il numesc compromis. Tu ii zici "modelarea relatiei". ea nu mai vrea sex tu aiprietene. El nu mai vrea sa te scoata in roas tu iesi la cumapraturi cu mama sau fiica ta. Dar sunteti impreuna intr-o lunga relatie care cunaoste un alt fel de fericire decat cel prognozat. Cred ca daca ne dam voie putem fi fericiti in multe feluri, unele visate,a ltele inca neinchipuite. Da, avem ca despre multe altele, prejudecati despre fericire. SI nefericire. Asa cum avem prejudecata ca barbatii nu vor o relatie stabila pentru ca se tem sa-si piarda libertatea. Eu am auzit numai barbati care de fapt vor o femeie langa care sa recastige toate libertatile. Si asta nu este egal cu "toate nebuniile".

 

Multumesc. Intr-un fel, stiam ca asta e raspunsul: "teama". Dar nu e ca si cum le-ar fi/ne-ar fi teama sa fim fericiti? Compromis este si sa te multumesti cu putin cand poti avea mai mult. Daca depasesti teama, ce ti se poate intampla? Poti suferi sau "iti dai voie sa fii fericit"? restul e delasare, necunoastere si neacceptare de sine si de celalalt, prostie de a crede ca celalalt iti apartine si ca dragostea dureaza fara a fi hranita cu sentimente, cu sex, cu lucruri facute impreuna, cu grija fata de celalalt, si cu ce mai crede fiecare.......

[ingriyd 0]

nu fug de responsabilitati fug de noi care dupa casatorie uitam de ce ne-am indragostit de ei si incepem sa-i "imbunatatim "cumva ei vor dragoste ,indredere,acceptare si mai ales independenta si autonomie nu o femeie care incearca cu orice pret sa-l schimbe,care il pedepseste cu gesturi,priviri cum numai noi stim si mai ales lipsa de afectiune pt toate maruntisurile(din puctul lor de vedere ,evident?azi asa,maine la fel pana cand chiar daca te mai iubeste nu mai este dispus sa dea ,teama de respingere il impiedica sa mai ofere dragoste

[ellla 8]

da, din pacate asa e

[albella 0]

nu fug de responsabilitati fug de noi care dupa casatorie uitam de ce ne-am indragostit de ei si incepem sa-i "imbunatatim "cumva ei vor dragoste ,indredere,acceptare si mai ales independenta si autonomie nu o femeie care incearca cu orice pret sa-l schimbe,care il pedepseste cu gesturi,priviri cum numai noi stim si mai ales lipsa de afectiune pt toate maruntisurile(din puctul lor de vedere ,evident?azi asa,maine la fel pana cand chiar daca te mai iubeste nu mai este dispus sa dea ,teama de respingere il impiedica sa mai ofere dragoste

 

Adica fug de o ideea preconceputa? sau mai curand spre aceata idee preconceputa. uneori gandirea noastra ceeaza realitatea.

Pe de alta parte, a fugi de responsabilitate din teama de a nu fi respins implica si riscul de a renunta la a fi iubit asa cum iti doresti. :suicide:

[qusay 5]

Ma gandeam ca daca un barbat asociaza ideea de stabilitate cu ideea de responsabilitate si limitare e normal sa se teama de relatie. Cine nu s-ar teme. Poate cineva care ar avea mult mai mult de pierdut daca nua r intra intr-o relatie ep car esi-o reprezinta astfel. Femeiel, de exemplu. Pentru care (cel putin pana acum) a fi singure sau nemaritate era mai grav si mai greu de indurat decat sa aiba ca parteneri tipi nepotriviti.

Cred ca putem analiza si din alt punct de vedere. Daca nimeni niciodata nu s-ar supara pentru ce faci si spui, pt alegerile tale, ai mai ezita sa iti asumi responsabilitati sau sa fii sinceri? Nu. Pentru ca ti-ar fi usor. Si ti-ai putea asuma mult mai multe responsabilitati in mod liber, stiind ca poti renunta la o parte din ele cand te coplesesc - acum, teama si deznadejdea te fac sa rezisti de doua ori mai putin in fata obligatiilor cele mai simple.

Si ma gandesc la un exemplu.

Discutam despre posibilitatea de a avea un copil. Situatie in care totul se schimba intr-un cuplu, chiar daca imediat. M-am surprins avand cateva reactii generate de panica. Am inceput sa vanez raspunsuri si atitudini care sa tradeze responsabilizare in noua situatie sau detasare. Nici nu se punea bine problema unui copil si eu subconstient ma simteam amenintata de abandon. De neasumare. Urmarirea a sugerat violarea libertatii. Replica a fost respingere aoricarei poveri sau pretentii. Eu m-am simtit deznadajduita si mi-am spus - deci asa o sa fie. SI uite asa se creaza ceva fals pornind de la o exagerare. Inca nu se pune problema decat teoretic a unui copil. Inca nu era o drama totul, inca se putea discuta omeneste despre ce ar insemna acest lucru si in ce masura se poate integra responsabilitatea si daca nu cumva unul dintre parteneri doreste mai mutl decat celalat rolul de parinte si atunci nu-l poate obliga si pe el/ea sa-si asume ceea ce nu simte ca este in stare. Urmarirea era ceva fals, bazat pe o judecata exagerata si nu pe simtire sincera. Urmarirea pornea din frica si nu din iubire.

 

Cred ca barbatii pot fi foarte respnsabili si dornici de o relatie stabila daca sunt lasati liberi. Iar daca liberi nu si-o asuma, determinati din exterior nu are prea multa valoare - ei au sentimentul datoriei implinite cu sacrificiul propriei libertati, tu al incompletului si al primirii unui "ceva" lipsit de continut.

Un barbat care doreste cu adevarat o relatie si este dispus sa apere cu bratul si cu pieptul sau familie este un spectacol regal.

[Al3xx 0]

Nu cred ca e vorba de teama...La 30 ani deja vezi altfel viata...si nu te mai arunci cu capul inainte . Ai alte perspective,alte valori,alte prioritati. Parerea mea este ca...dureaza mai mult asumarea responsabilitatii de la aceasta varsta .

[Two 1995]

Eu nu cred ca fug de raspudere mai repede au o teama ,cei care nu se casatoresc ,de faptul ca nu vor sa ia pe cineva nepotrivit.

Caci asa raspunderi ,poti avea si la serviciu si nu fugi de ele .

Dar probabil ca uni fug .. :friends:

[o scorpie 2]

Nu cred ca fug de asumarea unei relatii stabile. Doar se tem de ea. O relatie stabila e ca o sentinta. Nu-ti mai da loc de intors, te implica, te obliga, te solicita. Bine, nimeni si nimic nu te poate obliga cu adevarat, dar angajamentul, cuvantul dat, promisiunea (si mai ales ca nu te suporti usor sa stii ca ti le-ai incalcat) exercita o presiune. Si ca totul sa fie mai suportabil mai schimbi un regulament. Nu doreai intial, nu credeai ca va fi necesar dar uite... devine. Credeai ca va fi frumos si amoros pana la final darmai trebuei sa faci rabat ca sa mentii relatia. Unii il numesc compromis. Tu ii zici "modelarea relatiei". ea nu mai vrea sex tu aiprietene. El nu mai vrea sa te scoata in roas tu iesi la cumapraturi cu mama sau fiica ta. Dar sunteti impreuna intr-o lunga relatie care cunaoste un alt fel de fericire decat cel prognozat. Cred ca daca ne dam voie putem fi fericiti in multe feluri, unele visate,a ltele inca neinchipuite. Da, avem ca despre multe altele, prejudecati despre fericire. SI nefericire. Asa cum avem prejudecata ca barbatii nu vor o relatie stabila pentru ca se tem sa-si piarda libertatea. Eu am auzit numai barbati care de fapt vor o femeie langa care sa recastige toate libertatile. Si asta nu este egal cu "toate nebuniile".

 

 

Eu am auzit numai barbati care de fapt vor o femeie langa care sa recastige toate libertatile. Si asta nu este egal cu "toate nebuniile".

 

 

Libertatile astea ce inseamna?

Mai exact?