Jump to content
Forum Roportal
zod

Alte tărâmuri (Pământuri) în jurul stelelor pitice roșii și a altor stele

Recommended Posts

Colonizarea sistemului solar si viitorul umanitații

Omenirea nu trebuie sa aleaga o singura planeta ci sa inceapa procesul de teraformare pentru cele peste 8 planete in acelasi timp, deoarece oricum discutam despre sonde automate si efecte inegale cu rezultate relative si diverse. Singurele planete unde procesul teraformarii va fi accelerat vor fi Venus si Titan deoarece acestea sunt cel mai usor de transformat si vor semana cel mai rapid cu Pamantul.

Titan va fi o lume oceanica cu o atmosfera de nitrogen, amoniac, bioxid de carbon, vapori de apa si putin oxigen. Probabil ca aceste conditii vor fi suficiente pentru alge.

Pe Venus in schimb vom avea si zone polare ca regiuni locuibile cu ziua continua.

Atmosfera planetei Venus va trece prin transformari mari. In primele etape dioxidul de carbon se va condensa sub forma unui ocean planetar foarte adanc probabil acoperind toata planeta.

Prin condensare norii de acid sulfuric vor creea ploi acide care reactionand cu dioxidul de carbon din atmosfera cat si cu oceanul carbonic in formare si cu rocile vor rezulta cantitati mari de oxigen si apa.

In final Venus va deveni o planeta viabila pentru plante si probabil si pentru oameni in oarecare masura.

Ideea este sa alegem intre o Venus cald pentru plante cu oceane de dioxid de carbon lichid si o Venus glaciara cu o calota glaciara de dioxid de carbon pe partea intunecata a planetei si partea luminata sub forma unui desert posibil locuibil mai ales la ecuator.

Venus va semana cu o exoplaneta blocata tidal din jurul stelelor pitice si in timp ce spre marginile partii luminate vor exista furtuni puternice, spre mijlocul partii luminate va exista zona de calm atmosferic.

Daca Venus va ramane in continuare toxica pentru oameni se va aplica planul B prin ruperea crustei planetare prin proiectile relativistice si rachete termonucleare ecologice. Fie vom reusi sa rupem crusta planetara fie vom sparge vinele vulcanice pornind la maxim vulcanismul planetar care va genera apa si cenusa, care vor prinde cantitatile uriase de dioxid de carbon din atmosfera ori de la sol in roci carbonate si calcare. Astfel vor fi generate si cantitati uriase de apa.

Prin ecranarea si izolarea termica a lui Marte vom obtine o planeta buna pentru plante cu o atmosfera de azot, dioxid de carbon si vapori de apa, iar la suprafata in emisfera nordica Oceanul Boreal se va umple din nou.

Planeta Ceres va deveni un Marte oceanic mai mic
.Se pare ca exista habitabilitate pe asemenea planete, insa avand in vedere ca avem doua tipologii distincte si anume planete indepartate cu camp magnetic dar avand doar oaze habitabile punctiforme in calota glaciara planetara, sustin o civilizatie tehnologica si planete apropiate de stea care desi au o habitabilitate extinsa, lipsa campului magnetic protector le face nesigure pentru o civilizatie electrica cum este cea pamanteana din acest moment, dar poate niste aparate ce lucreaza la voltaje mici similare organismelor vii ar fi eficiente intr-o asemenea lume.

Modelul celor doua tipologii planetare se poate extinde prin extrapolare si la stelele mai mari decat piticele rosii, adica stele de clasa K si G.

Iata ca planetele trappist-1 suporta forte tidal diferite, astfel ca ultimele doua f si H cele mai indepartate au un vulcanism similar Pamantului.
Temperatura pe planeta h este de     -100C, iar a planetei f de -54C.

Cu toate acestea o atmosfera densa cu efect de sera ar ridica temperaturile la un nivel agreabil.

Three of the seven (e, f, and g) are in the habitable zone.

TRAPPIST-1e is confirmed to be a terrestrial planet with a solid, rocky surface. It is cool enough for liquid water to pool on the surface, but not too cold for it to freeze like on TRAPPIST-1f, g, and h.[1]

The planet receives a stellar flux 60.4% that of Earth, about a third lower than that of Earth but significantly more than that of Mars.[2] Its equilibrium temperature ranges from 225 K (−48 °C; −55 °F)[16] to 246.1 K (−27.1 °C; −16.7 °F),[2] depending on how much light the planet reflects into space. Both of these are between those of Earth and Mars as well. In addition, its atmosphere is confirmed to not be dense or thick enough to harm the habitability potential as well, according to models by the University of Washington.[8] The atmosphere, if it is strong enough, may also help to transfer additional heat to the dark side of the planet.


https://en.m.wikiped...iki/TRAPPIST-1h


https://en.m.wikiped...en's_Star_b

https://en.m.wikiped...iki/TRAPPIST-1g

https://en.m.wikiped...iki/TRAPPIST-1f
Vulcanismul puternic ar incalzi oceanele, in plus ar primi si ceva caldura de la propria stea.

Studiu de caz sistemul Trappist.

Tidal heating Edit
Tidal heating is predicted to be significant: all planets except f and h are expected to have a tidal heat flux greater than Earth's total heat flux.[37] With the exception of planet c, all of the planets have densities low enough to indicate the presence of significant H
2O in some form. Planets b and c experience enough heating from planetary tides to maintain magma oceans in their rock mantles; planet c may have eruptions of silicate magma on its surface. Tidal heat fluxes on planets d, e, and f are lower, but are still twenty times higher than Earth's mean heat flow. Planets d and e are the most likely to be habitable. Planet d avoids the runaway greenhouse state if its albedo is
0.3.

https://en.m.wikiped...wiki/TRAPPIST-1

Ideea este ca o parte a acestor super-Pamanturi pot fi in fapt planete binare, de pilda un Neptun si un Pamant in pereche, iar Pamantul ar contribui la rotatia planetei mai mari, in acest caz planeta mai mare nu ar fi blocata tidally chiar daca s-ar afla foarte aproape de stea si ar dispune de un camp magnetic suficient de puternic pentru a inveli planeta mai mica care ar putea dispune si ea de un camp magnetic indus in oceanul planetar salin de campul magnetic al planetei mai mari dupa modelul Jupiter-Ganimede si Jupiter-Calipso.

Planeta binara mai mica, adica Pamantul habitabil, ar dispune de doua efecte geo-mareice, unul de la planeta binara pereche similara lui Neptun ori Saturn si altul generat de steaua pitica rosie, astfel ca ar dispune de resurse suplimentare de caldura vulcanica geo-hidro-termala, dar si de o aurora planetara continua, un fel de efect neon planetar generat tat de campul magnetic stelar cat si de campul perechii binare mai mare.


Asadar habitabilitatea planetara este diversa si nu respecta mereu sablonul clasic pe care il cunoastem in sistemul solar.Nu cred ca arcele O Neill vor zbura spre stele, eu consider ca acestea vor apartine fiecare unor orbite specifice, adica vor apartine fiecarei planete in parte iar exceptiia va fi o arca care va fi trimisa sa orbiteze o planeta de tipul Farfarout ca avanpost in realizarea marelui telescop de tip lentila gravitationala solara pentru captarea televiziunilor si detalilor de pe suprafata a milioane de exoplanete.

 

Ma intorc din nou la planetele blocate tidal, iar aici trebuie sa precizam ca forta geomareica scade odata cu distanta, asadar planetele mai indepartate desi ar fi mai reci dar nu exagerat de reci, nu ar experimenta seisme deosebit de puternice si prin urmare aici am putea descoperii conditiile optime de locuire pentru oameni in anumite regiuni ale planetei, poate la ecuator, ori poate dincolo de orizontul estic si vestic la marginea partii intunecate a planetei.

Aceste super-Pamanturi pot fi destul de similare ca atmosfera cu Uranus si Neptun atata timp cat la suprafata contin apa iar corpul planetar este teluric si nu din metan si hidrogen precum planetele gazoase.

O atmosfera suficient de densa alcatuita la altitudine din straturi de nori din metan si alte hidrocarburi, nu ar incurca mult lucrurile deoarece toata fiziologia acestora s-ar derula la mare altitudine adica vaporizarea si condensarea, fara a atinge suprafata planetara, dar ar retine foarte eficient caldura.

Cel mai raspandit gaz din atmosfera acestui tip planetar ar fi nitrogenul la fel ca si pe Pamant si Titan, apoi oxigenul.

 

Intorcandu-ma la posibilitatea de a locui pe planete de tip super-Pamant din jurul stelelor pitice rosii, in concluzie putem spune ca acele planete trebuie sa aiba oceane, iar vietuirea ar deveni posibila pe aceste oceane in orase semi-submerse, iar atunci oamenii ar fi protejati de seismele puternice si vulcani cat si de valurile tzunami, toate datorate efectelor tidal geo-mareice datorate apropierii mari fata de propria stea.

Poate ca viata ar fi mai buna pe planetele inghetate aflate la distanta mare fata de steaua pitica rosie, si anume pe planete fara inclinatie pe axa si chiar in zonele polare care ar fi luminate permanent si probabil in apropierea unor zone geo-termale calme eventual chiar si sub-glaciare de tipul unor sisteme de pesteri care comunica cu un ocean cald aflat sub o calota groasa de gheata planetara, ocean incalzit de activitatea vulcanica intensa de dedesubt.
Asadar o astfel de planeta glaciara ar putea dispune si de un camp magnetic propriu si suficient de puternic, iar in timp ce in zonele intertropicale temperaturile ar oscila mult intre - 20C si - 150C, in zonele polare ar exista o temperatura pozitiva constanta care descreste accelerat odata cu altitudinea.

Aceasta caldura s-ar datora oceanului de sub crusta de gheata si am discuta despre oaze glaciare aflate la sol in zonele geo-termale active miliarde de ani.

Asadar discutam despre oaze geotermale cu intranduri spre oceanul planetar subglaciar.

In acest mod caldura interna a planetei ar fi cedata punctiform la suprafata si apoi in atmosfera creand oaze locuibile intr-un fel de fose glaciare de tip canion inconjurate in toate partile de pereti de gheata inalti de zeci de kilometri altitudine unde ar exista un microclimat regional unde s-ar produce nori si s-ar condensa in gheata si zapada la altitudine contribuind la inaltarea marginilor fosei tot mai mult si izoland termo-climatic acest habitat.

Dar interesant este faptul ca acest micro-habitat l-am putea intalni chiar si in sistemul nostru solar la orice distanta de soare, doar sa existe o planeta de tip super-Pamant ori sub-Neptun.

Chiar si Pamantul ar putea dezvolta asemenea microclimate daca l-am muta chiar si in locul lui Pluto.

 

 

Voiajele de colonizare vor fi facute la 20% din viteza luminii cu sonde compacte si bine ecranate, pline de seminte si animale in staza criogenica, iar arcele O Neill vor fi realizate de roboti pe orbitele exoplanetelor din materialele locale (probabil vor incepe rapid cu structuri gonflabile cu strat de gel sau aerogel cu vascozitate foarte mare, apoi vor continua cu plase, fibre si structuri robuste din plasticuri speciale, fibre compozite organo-metalice, samd.

Oamenii inbunatatiti genetic cat si cibernetic, vor traii in doua lumi in calasi timp, in lumea virtuala cat si in lumea reala cu realitate augmentata si isi vor putea seta curgerea timpului, propria diagnoza si auto-reparare, extinderea spatiului mixt organo-neuralo-sintetic de procesare-stocare si conexiunile la avatari, sonde samd.

Filmul Superman 2 prezinta exact acesti oameni ai viitorului, iar Kripton o planeta inghetata, un fel de Uranus sau Neptun complet criogenate, adica lucruri aparent ilogice, deoarece noi legam mereu omul de un mediu cald plin de verdeata, animale si multa roca, sol si apa, dar lucrurile se schimba daca ne gandim la ecrane protectoare de plasma, ciborgi, piele sintetica protectoare din pelicula de aerogel, filtre interne pentru respiratie si organe suplimentare tot sintetice care ar accesibiliza anatomia si fiziologie umana oricarui mediu indiferent cat de ostil ar fi acesta.

Star Wars ne prezinta multe dintre aceste aspecte in care umanoizii isi depasesc propria conditie si nu mai au nevoie de a terraforma planetele sterpe ci le iau ca atare si devin la fel de bune precum o planeta vie precum Pamantul.

Exista un model special de habitabilitate planetara care poate fi destul de comuna in univers si anume sisteme planetare binare care ofera habitabilitate.

            Zona habitabila se va gasi pe planeta pereche de tip Pamant care se va roti si va dispune de camp magnetic, iar in jurul sau la o distanta destul de mica va orbita o planeta de tip satelit destul de mare pentru a produce efecte geo-termale substantiale pe acel superpamant.


Este ca si cum ne-am imagina un Pamant de cateva ori mai masiv decat Terra si avand o Luna jumatate cat aceasta fie de marimea Terrei.

            In acest caz planeta binara principala superpamantul, ar fi incalzit puternic si prin aceste procese geo-termalo-mareice interne datorate marelui satelit propriu si astfel ar putea avea o clima blanda chiar si daca s-ar afla mai departe decat orbita lui Marte.



           In cazul stelelor pitice rosii doar asemenea planete binare sunt habitabile, deoarece planetele aflate aproape de stea in zonele calde sunt toate blocate tidal si deci nu se invartesc si nici nu isi pot genera astfel un camp magnetic substantial.



                Ar mai fi o solutie interesanta si anume o planeta binara habitabila ca satelit in jurul unei uriase gazoase de tip Jupiter ori super-Jupiter, aflata suficient de departe de acest Jupiter pentru a nu fi iradiat puternic de campul sau magnetic, dar suficient de aproape pentru a fi protejat de acest camp magnetic.


                  In acest caz perechea de tip super-Jupiter ar trebui sa se afle undeva intre orbita lui Mercur si orbita lui Marte, pentru a dispune de caldura stelei centrale, o stea de clasa K sau G, deci nu una de tipul piticelor rosii.

Planetele mici pot fi terraformate rapid si complet, dar este nevoie ca oamenii si infrastructura sa se gaseasca sub domuri gonflabile ori avand cupola helionica-plutitoare, deoarece gravitatia mica chiar si pe planeta Marte ar conduce la rezistenta aerosolilor de praf in aer foarte mult timp si la densitati foarte mari si prin urmare aerul ar fi constant plin de praf ca intr-o furtuna de nisip saharian care nu s-ar depune la sol cu saptamanile si s-ar rascoli din nou foarte usor la cea mai mica pala de vant.

Pentru a dispune de o gravitatie de tip terrestru, oamenii ar trai in orase-stații rotitoare de mari dimensiuni aflate la solul acestor planete pitice cu gravitatie mică.

De asemenea oamenii vor deveni androizi rezistenti care vor accesa mai usor resursele planetelor terraformate, a zonelor semi-terraformate ori a zonelor accesibilizate exploatarii cum ar fi noile planete de gheata: Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun.

Oamenii augmentati la forma androida vor putea zbura din planeta in planeta cu un echipament minimal de tipul unui minipropulsor si a unui habitaclu tip ou-bula.

Sistemele multiplanetare par mult mai interesante decat  sistemele cu planete putine si aflate la mare distanta una de cealalta, indiferent daca sunt habitabile ori doar terraformabile cum sunt cele 7 planete din sistemul Trappist-1 (40 ani lumina distanta).

1138px-Kepler186f-ComparisonGraphic-20140417.jpg

425516.jpg

907px-Kepler-452b_System.jpg

853px-PIA19827-Kepler-SmallPlanets-HabitableZone-20150723.jpg

Kepler-22_diagram.jpg

The_diagram_compares_the_planets_of_the_inner_solar_system_to_Kepler-62.jpg

Artist's_Conception_of_Epsilon_Indi_System_(labelled) - Copy - Copy.jpg

9sdew.png

7IKoDuW.png

800px-System_Epsilon_Eridani.JPG

planets.gif

Tau-ceti.jpg

  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Iar vii cu terraformarea lui Venus - chestie ipotetică, de viitor, care ne depășește cu mult posibilitățile actuale. Dar măcar știu că visezi frumos. :smile:

Dar știi ceva? Dacă tot visezi non stop la terraformarea lui Venus și a altor planete mai mult sau mai puțin îndepărtate, de ce nu te concentrezi , bre, mai degrabă la niscai soluții să „terraformezi” Pământul? :laugh: Că, iote, deocamdată trăiești aici unde deja ai probleme majore cu clima și ecosistemul și de asememenea ai deșerturi la greu care cresc zi de zi și an de an, cum ar fi Sahara, Atacama, Gobi, Victoria, Kalahari, marele Deșert al Bazinului și multe altele. Ceva soluții n-ai aici? 

Sau măcar o soluție micuță, acolo, pentru „Deșertul oltenesc”? :smile:

Edited by Vriies
  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 36 minute, Vriies a spus:

Iar vii cu terraformarea lui Venus - chestie ipotetică, de viitor, care ne depășește cu mult posibilitățile actuale. Dar măcar știu că visezi frumos. :smile:

Dar știi ceva? Dacă tot visezi non stop la terraformarea lui Venus și a altor planete mai mult sau mai puțin îndepărtate, de ce nu te concentrezi , bre, mai degrabă la niscai soluții să „terraformezi” Pământul? :laugh: Că, iote, deocamdată trăiești aici unde deja ai probleme majore cu clima și ecosistemul și de asememenea ai deșerturi la greu care cresc zi de zi și an de an, cum ar fi Sahara, Atacama, Gobi, Victoria, Kalahari, marele Deșert al Bazinului și multe altele. Ceva soluții n-ai aici? 

Sau măcar o soluție micuță, acolo, pentru „Deșertul oltenesc”? :smile:

Bacteria și gena fixatoare de azot introdusă in toate plantele si gena fixatoare de rezerve de apa din umiditatea atmosferică precum au cactușii, baobabul, samd.

In rest drone care fac descarcari electrice in nori iarna cand apar fronturile noroase deasupra Saharei pentru a declansa ploaia asa cum face de ceva timp Arabia Saudita.

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
1 hour ago, zod said:

Bacteria și gena fixatoare de azot introdusă in toate plantele si gena fixatoare de rezerve de apa din umiditatea atmosferică precum au cactușii, baobabul, samd.

In rest drone care fac descarcari electrice in nori iarna cand apar fronturile noroase deasupra Saharei pentru a declansa ploaia asa cum face de ceva timp Arabia Saudita.

Bă, ej nebun? Cât de simplu era și io nu m-am gândit, fi-mi-ar capu' să-mi fie! :laugh: Cu gena fixatoare de azot introdusă în toate plantele și cu drone zici că s-ar rezolva repede problema deșertificării? Doamne ajută!

Dar am așa o nedumerire...dacă ar fi așa de simplu, , cum de nu le-a dat până acum prin cap așa ceva americanilor, australienilor, chinezilor și altora care ar fi direct interesați de eradicarea deșertificării? Hai, că la noi, în Oltenia, e mai greu cu dronele și cu gena fixatoare de apă, recunosc. Băh, da la americani și australieni?...

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 14 ore, Vriies a spus:

Bă, ej nebun? Cât de simplu era și io nu m-am gândit, fi-mi-ar capu' să-mi fie! :laugh: Cu gena fixatoare de azot introdusă în toate plantele și cu drone zici că s-ar rezolva repede problema deșertificării? Doamne ajută!

Dar am așa o nedumerire...dacă ar fi așa de simplu, , cum de nu le-a dat până acum prin cap așa ceva americanilor, australienilor, chinezilor și altora care ar fi direct interesați de eradicarea deșertificării? Hai, că la noi, în Oltenia, e mai greu cu dronele și cu gena fixatoare de apă, recunosc. Băh, da la americani și australieni?...

Deoarece e abundenta si excedent alimentar, spatiu la discretie. 

A fost usor si ieftin sa construim pe langa orase in loc sa facem orase noi de la zero aflate langa resurse noi. 

Capetown sufera de sete in timp ce fluviul Orange nu gazduieste nici un oras mare. 

 

  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
8 hours ago, zod said:

Deoarece e abundenta si excedent alimentar, spatiu la discretie. 

 

Nu-s așa optimist ca tine. Aparent, da, avem spațiu la discreție. Numai că 75% din acest spațiu este degradat sau în curs de degradare. Potrivit Comisiei Europene World Atlas of Desertification, prin 2050 cam 90% din acest spațiu va fi degradat. Din nefericire ritmul deșertificării crește anual cu impetiozitate iar noi încă nu găsim soluții. Avem doar ceva proiecte, ce-i drept.

https://www.nationalgeographic.com/environment/article/desertification

 

 

cc

  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Oricum, ți-am dat un like. Pentru că mai discutăm și despre altceva, nu numai despre viruși și ruși. :laugh:

  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites
La 07.03.2022 la 18:27, Vriies a spus:

Nu-s așa optimist ca tine. Aparent, da, avem spațiu la discreție. Numai că 75% din acest spațiu este degradat sau în curs de degradare. Potrivit Comisiei Europene World Atlas of Desertification, prin 2050 cam 90% din acest spațiu va fi degradat. Din nefericire ritmul deșertificării crește anual cu impetiozitate iar noi încă nu găsim soluții. Avem doar ceva proiecte, ce-i drept.

https://www.nationalgeographic.com/environment/article/desertification

Nu-i chiar asa, totul este cu dus si intors iar oamenii se amagesc daca au impresia ca pot controla natura. 

Nu exista natura stabila la scala geologica. 

Oamenii trebuie sa invete sa devina din nou mobili si mai inteligenti. 

Plantele nu folosesc solul la mare lucru doar pentru fixare, pentru amoniac, apa si saruri minerale, lucruri pe care le putem realiza sintetic si controlat prin culturi etajate si la scala intensiva. 

In plus exista atatea regiuni goale de marimea unor continente si care nu sunt utilizate decat in pastorit deoarece sunt in plus. 

Dupa cum spuneam chiar si apa marilor fluvii se scurge in mari si oceane deoarece umanitatea nu are nevoie inca de zonele secetoase... 

Mongolia, Kazahstan, Rusia, Patagonia, Australia, NZ, Canada, Congo, Tanzania, Kenia, Somalia, samd. 

Sa ne gandim ce orezarii uriase ar putea fi amenajate chiar si in zonele desertice  spre varsarea fluviilor in mari si oceane (Amazonia, Africa de sud, Papua, Congo-Zair, Gabon, Mozambic, Kenia, samd.

 

 

Edited by zod
  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Pot sa va intreb Vriies si Zod ati vazut vre-un Desert in realitate numit spatiu degradat in aceasta discutie???  

Eu locuiesc in Desertul Sonora din Arizona care se intinde din Mexico si se termina la jumatatea statului inspre nord, dar si Desertul Mojave Mohavi se citeste, spre west si nord, indiferent unde vreau sa calatoresc sintem in desert arid in Arizona si o mare parte din California, Nevada, Utah, New Mexico, Texas, Oklahoma, si altele.  Eu am condus masina  pana la Râul Saint Lawrence in Montreal, Canada, se trece prinr-o pustietate notoriu, de speriat, scene de filme de groaza doar in New Mexico mi-a fost asa de frica cum m-a apucat groaza de la Toronto la Montreal.    Si totusi majoritatea din populatia planetei traiesc in desert.   Nu m-as duce niciunde de aici, parca din acest pamant am crescut, asa ma simt.  Eu ma acomodez repede oriunde si-mi creez o "lume" a mea din resursele existente si mereu le dezvolt, asa sint eu.   Cand merg in Europa si avionul se ridica aproape drept in aer, la un moment dat simt ca ceva pocneste in cap si lejer fara durere si cand ajung la Sighetu-Marmatiei de exemplu mi se pare ca niciodata n-am plecat de acolo!!!   Nu mi-e dor de nimeni din America desi e vorba de copiii mei si nici de aici nu am problema asta ... fiind vorba despre  "Alte tărâmuri" ca tot nu stim de unde ne tragem.

b8136d999a32030adc2ba6d7927a9ce6.jpg White Sands National Monument, New Mexico

  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

La Canada te referi la padurile nesfarsite dintre Toronto si Montreal ori la ceva dune de pe langa Marile Lacuri?! 

In alta ordine de idei cred ca oamenii par a nu mai incapea de oameni, de aceea cred ca odata ce se vor inventa nave cosmice care sa pacaleasca marile distante interstelare, oamenii vor migra masiv spre alte Pamanturi iar Terra va ramane oligarhilor si celor care vor considera traiul ca fiind acceptabil sub conducerea acestei noi aristocratii degenerate. 

  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×