Sari la conținut
Forum Roportal
King1

Universul: forma, componente, materie intunecata, supozitii si altele

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

On 4/1/2021 at 12:41 PM, Enki said:

Hm.

Pentru mine cel mai usor de inteles este analogia cu un balon care se umfla. Tot ce inseamna materie, spatiu si timp se afla in interiorul lui. Spatiul este creat prin expansiune in interiorul balonului. Prin crearea spatiului, se mareste si distanta dintre obiectele din interior. Dar obiectele nu sunt chiar statice, se misca intr-un areal al lor, in interiorul galaxiilor, si nici nu sunt permanente, dispar unele, apar unele noi.

O mică precizare.

În acest caz, conform acestei analogii cu interiorul balonului, am putea vorbi și de centrul balonului sau al universului, nu-i așa? Care-i centrul universului? :smile:

 Această analogie, cu balonul care se umfă, a fost folosită în scop explicativ de Eddington și mai apoi de Fred Hoyle. Numai că ei nu s-au referit la interiorul balonului, ci la suprafața sa exterioară! Adică, au zis că un mod de a vizualiza expansiunea universului ar fi să comparăm universul tri-dimensional cu suprafața bi-dimensională a unui balon. Astfel, dacă am picta câteva puncte pe balon și am umfla balonul, distanța dintre aceste puncte ar crește într-un mod asemănător creșterii distanței dintre galaxii. Și este important de precizat că aici universul și spațiul tridimensional au fost comparate cu suprafața bidimensională a balonului și nu cu interiorul balonului. Interiorul unui balon induce automat ideea logică de centru al balonului. Pe când suprafața acestuia este omogenă, fără niciun punct care să fie ales ca centru, astfel încât potrivit acestei analogii nu putem vorbi de „centrul universului”. 

Editat de Vriies
  • Like 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Centrul universului ar fi logic sa fie punctul din care a plecat expansiunea, pentru ca nu vad motive pentru care ar fi altfel decat 3D aceasta expansiune.

Am pus si eu o comparatie cu un obiect 2d, un material elastic.

Doar ca daca ne referim la punctele de pe suprafata bidimensionala balonului, deci doar pe membrana exterioara ca sa zic asa, ca punctele galaxii/materie, cum incadram asta intr-un spatiu 3D?

  • Like 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
2 minutes ago, Enki said:

Centrul universului ar fi logic sa fie punctul din care a plecat expansiunea, pentru ca nu vad motive pentru care ar fi altfel decat 3D aceasta expansiune.

Am pus si eu o comparatie cu un obiect 2d, un material elastic.

Doar ca daca ne referim la punctele de pe suprafata bidimensionala balonului, deci doar pe membrana exterioara ca sa zic asa, ca punctele galaxii/materie, cum incadram asta intr-un spatiu 3D?

E un pic abstractă. E ca și aia cu ființele din 2D care trăiau în Flatland și încercau să-și explice 3D-ul. Această analogie a universului 3D cu exteriorul suprafeței 2D a balonului a fost popularizată de Eddington și mai apoi de Fred Hoyle pentru a explica mai bine creșterea distanței dintre galaxii, precum și faptul că nu putem vorbi de un centru al universului. 

Sigur că aceasta nu explică tot. Pentru că într-o explozie, materialul este expulzat radial, dintr-un punct central, deci ar fi logic să ne punem problema centrului exploziei. Dar ei ne spun că Big-Bang-ul a fost diferit de o explozie obișnuită și pare a nu fi avut un centru. Și asta pe baza faptului că radiația cosmică de fond de microunde, conform observațiilor actuale, este uniformă în toate direcțiile. 

  • Like 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

E weekend, da. Acu, că tot pierdu România cu Armenia și mai avem șanse la calificare câte am io ca să devin prim-ministru sau cel mai bun băiat din galaxie și mi s-a luat de fotbal, mă concentrez asupra problemelor filosofice legate de univers. 

Bun, una dintre probleme o reprezintă spațiul. Spațiul, bre, aceasta e problema! Așa cum zicea și Shakespeare, care nu mi-a plăcut cum a ticluit finalul din Romeo și Julieta, dar asta e altă problemă.  Și mă gândesc, așa, că până n-o să înțeleg ca lumea cum devine chestia cu spațiul, evident că n-o să înțeleg nici tainele universului, hmm.

Io întotdeauna, de când eram mic, mi-am închipuit spațiul ca un fel de „întindere absolută”, că nu găsesc acu altă sintagmă mai bună, în care au loc toate „obiectele” și „chestiile” posibile: mama, tata, iubite, rude, prieteni, dușmani, televizoare, vehicule, muzică, pomi, animale, microbi, ape, munți, ploi, fulgere, planete, sori, galaxii, găuri negre, materie neagră și altele pe care le văd sau nu le văd și de care nu știu io. 

Mai târziu un picuț, surpriză! Am aflat că a mai fost unul, Newton, care a văzut spațiul așa cam cum l-am văzut și eu din copilărie. Respectiv, ca un fel de scenă absosută pe care se petrec toate chestiile. 

Treaba e că, ulterior, a venit unul, Einstein, care mi-a stricat feng-shui-ul. Ăsta nu mai vorbea de spațiu, ci de spațiu-timp. Trăgea de spațiu așa cum voia el și zicea că ăsta se curbează. Să-mi trag io ceasu', na!  Yep, matematicianul Minkowski și fizicianul Einstein ne-au zis că tre să concepem spațiul și timpul ca un continuum unificat. 

Cu toate acestea, consider că încă n-am rezolvat problema: Ce este spațiul? :sad:

Voi ce ziceți? 

 

  • Like 4

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum 3 minute, Vriies a spus:

Ce este spațiul?

 

E o tastă

  • Like 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum 1 oră, Vriies a spus:

Ce este spațiul? :sad:

Voi ce ziceți? 

Eu cred că lumea vede spațiul ca pe o sacoșă de rafie în care bagă tăte gunoaiele și se miră că mai încap și altele. După aia se uită, ca Einstein, pe la fundul sacoșei, să vadă dacă nu cumva e spartă. 

Cum ar fi ca Spațiul să fie doar obiectele, fără sacoșă?

Vriies, tu deja m-ai citit, știi cum navighez prin fizică, logică cuantică, curbe fractalice sau filosofie machiavelică (ce dracu' o mai fi și aia!): ca curca-n lemne.

Da' hai să judeca-mi-ați: ce-ar fi dacă Spațiul ar fi doar Materia, cu tot ce are nevoie împrejurul ei pentru a se manifesta ca atare? Mă refer la câmp gravitațional, câmp electromagnetic, cinetică, vodcă, alea. 

Hă?

Îți zic tot eu: ar însemna că infinitul este definit de numărul corpurilor înmulțit cu suprafața minimă necesară per corpore, supra doi ori optișpe la sută, dreacu'!

Adică, mai pe românește: S = C x c(C)

unde

S = spațiu

C = corpuri de orice fel

c(C) = câmpuri de forță generate de corpuri

De unde rezultă că Spațiul este doar o gaură. 

Sacoșa nu există.

©gargbird 2021, just in case.

Mai zi ceva, dacă poți! 

 

  • Like 3

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Acum 16 minute, gargbird a spus:

doi ori optișpe la sută

2x18=36

36 e masa atomică a elementului Kripton

Superman vine de pe planeta Kripton

Planeta Kripton e in spațiu

Ergo, teoria ta e valabilă.

  • Like 2

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Garg, stai așa să mă dumiresc. 

Că, nah, m-a luat cu frisoane - brr! Și nu de la vaccin :sad:...

  • Like 4

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×