Sari la conținut
Forum Roportal
King1

Despre sentimente: comparări, contradicții, încadrări

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

23 hours ago, Fiero said:

In prima parte a textului parca m-ai descris pe mine, pentru ca nici eu nu am trait sentimentele de indragosteala si iubirea separat. Si eu am fost speriata de intensitatea la care pot ajunge acestea si am avut aceeasi senzatie, ca e prea mult, mai mult decat poate duce o fiinta omeneasca, de-aia te inteleg foarte bine. Si sunt de acord cu tine cand spui ca iubirea nu are granite, pentru ea nu exista nici timp, nici spatiu. Adesea am fost inteleasa gresit, de-aia si eu am tot insistat de ani de zile pe subiectul asta, pana am realizat ca, daca o tot fac, ajung sa plictisesc oamenii. Nici nu cred ca doi oameni care se iubesc  pot insela  cu adevarat, pentru ca ei apartin mereu unul altuia,  de fapt, ceea ce impart ei e special, unic si nu poate fi oferit si altor persoane, iar in timp ajung sa fie ca o singura fiinta, dar nici nu cred ca oamenii capabili de o mare iubire pot sa aiba aventuri sau sa flirteze, pentru ca nu simt nevoia, ei  se completeaza perfect cu persoana iubita si orice adaos e lipsit de sens. Singurul motiv pentru care ar putea insela ar fi acela ca se afla inainte de a se cunoaste  - sau  dupa aceea - pot fi pusi  in niste conjuncturi in care ar trebui sa faca alegeri de care depinde soarta unor persoane pe care nu vor sa le raneasca (sper ca ai inteles ce am vrut sa spun).

image.gif

Suntem pe aceeasi lungime de unda :smile:

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
On 2/16/2020 at 12:54 PM, NicolaeT said:

Eu zic ceva inca si mai mult de-atat. Ura, sfidarea, minciuna, cruzimea, sunt toate tot manifestari ale iubirii. Cand am fost indragostit de Infinite_tristese de aici de pe forum, simteam ca daca mi-ar propune sa omoram impreuna un om, as fi facut-o, pentru placerea de a face ceva impreuna cu ea. Evident ca n-as face asa ceva, zic doar la ce fel de trairi imi dadea nastere indragosteala aia. Si daca o indragosteala dasta pamanteana e in stare sa dea nastere la asa ceva, atunci iubirea ca si fundament al existentei cu siguranta e in stare sa dea nastere la tot universul de constiinte, intr-o pasiune nebuna de a se cunoaste pe sine insasi, cu tot ceea ce aceasta poate fi.

Posibil pentru ca uneori pur si simplu nu suntem pregatiti pentru acea mare iubire si poate singurul drum de aici e ca ambii sa se pregateasca o vreme, sa faca schimbarile necesare in viata lor, sa renunte la tot ce nu le mai e de folos sau le face rau, sa invete sa se puna si pe sine pe acelasi piedestal cu persoana iubita etc - cumva trebuie sa faci cat mai mult spatiu pentru acea iubire vasta si sa fii pregatit sufleteste.

 

On 2/16/2020 at 6:08 PM, Lucia N said:

Da, acestea provin din frustrari.

Orice atitudine dispretuitoare, orice fapta abominala, orice gand imoral nu apartine Constiintei (termen din ce in ce vehiculat si cu care s-a ajuns chiar a se manipula mase intregi de oameni, in sensul ca : "buna sau rea, tot Constiinta este").

Ceva de genul intunericul e absenta luminii? A constiintei? :)

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
On 2/15/2020 at 12:08 AM, Vriies said:

Bine, tu ești cât de cât realistă și accepți asta. La fel ca și mine și la fel ca mulți alții de pe aici. Dar ce te faci cu ăia care nu acceptă că ar avea un ego exagerat, care ne fac pe toți proști și care nici măcar nu-și pun problema că ei ar fi proștii proștilor?  

Ii eviti, chiar si cu riscul de a ramane complet singur. Nu e cazul, insa, mereu vei gasi macar o persoana asemenea tie.

 

23 hours ago, Fiero said:

Da, oamenii au tendinta sa compare si oamenii incearca sa incadreze in tipare tot ceea ce intalnesc, pentru ca asa functioneaza creierul nostru, asa intelegem mai usor totul, de-aia cand intalnesc ceva atipic, nu inteleg.:smile:  Daca amandoi sunteti intelepti si curati sufleteste, cum am inteles eu din ceea ce ai scris, puteti avea o asemenea relatie pana la sfarsitul vietii, oricum, relatia va fi pusa la incercare prin proba timpului,  daca  unul dintre voi nu a fost doar o fantasma a mintii celuilalt si doar unul singur a iubit cu adevarat, veti vedea cand o sa fie nevoie sa va dovediti spusele cu fapte, atunci adevarul va iesi la iveala.

Eu m-am intrebat daca iubirea se poate  termina vreodata. Initial am crezut ca e imposibil, dar e posibil sa moara atunci cand nu e acoperita de fapte, cand, cum am spus mai sus, iti dai seama ca omul pe care il credeai perfect pentru tine nu a fost decat o plasmuire, nu a existat cu adevarat, pentru ca iubirea care nu trece testul greutatilor, nu e iubire. Cand un om iti declara ca te iubeste si te face sa te simti ca ar fi asa, insa e incapabil sa iti fie alaturi cand ai nevoie, daca atunci cand esti prabusit sufleteste, iti intoarce spatele si/sau gaseste tot felul de scuze sa nu iti fie alaturi, cand cel care pana atunci il simteai ca un ecou pana si pentru gandurile tale se schimba brusc intr-o alta persoana, lasandu-te descumpanit, aruncandu-te  in cea mai neagra deznadejde, din care cu greu te poti ridica (daca ai puterea sa o faci), omul acela nu te-a iubit niciodata, doar a fost incantat de ideea de iubire. Si atunci iubirea moare, poate nu imediat, dar moare in fiecare zi cate putin, ucisa de intrebarile fara raspuns, de durere si suferinta.

Sper sa fii norocos si sa nu ai parte de asa ceva.:smile:

Eu sunt genul de om extrem de incapatanat si calculat, fac in asa fel incat sa nu arat niciodata slabiciune, sa nu cer niciodata nimic de la nimeni, decat poate daca e ultima alternativa. Intotdeauna caut sa rezolv eu absolut tot ce tine de mine, de drumul meu, fara sprijin de nicaieri. Cu toate astea, cand a fost vorba de promisiuni, ele s-au concretizat, chiar si fara sa am eu o asemenea pretentie :smile:

De pilda, fara sa am cel mai mic semn, a venit la lansarea mea de carte din septembrie si, in timp ce cateva minute ne-am tinut strans in brate, asta mi-a soptit: ”promisiunile sunt promisiuni, Claudiu. Iar eu am promis sa-ti fiu alaturi cand avea sa fie momentul asta”.

Asa cred si eu; sentimentele noastre au ramas neschimbate timp de 5 ani si jumatate. Asta apropo si de mizeria cu dragostea (confundata cu iubirea) tine numai 3 ani. :smile:

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

E o mizerie, da chiar și oamenii de știință contestă treaba aia. Bine, ceea ce spun ei e ca sunt putini oameni, dar ei chiar exista, care au aceleași sentimente unul pentru altul ca la inceput, ca sunt la fel de intense, cu toate că relația lor durează de foarte mult timp, la restul totul se duce repede. O sa iti raspund pe îndelete altădată.

  • Like 1

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×