Modelul BITE – cum identificam grupurile toxice

Abbie2 a scris:

Nu cred ca e intotdeauna ceva nociv, daca doar te limitezi la a observa si lansa ipoteze pentru tine si nu treci la actiuni majore pe baza ei. Depinde si de situatie, normal.

Avertismentele merita luate in seama, mai ales daca sunt din senin. Imi amintesc ca odata mergeam undeva, fara a avea minima idee ca s-ar putea sa am nevoie de bani; in ultima secunda m-am intors si am pus o suma in geanta. A fost nevoie exact de suma aceea, altfel s-ar fi complicat foarte rau situatia, fara ca eu sa stiu in prealabil. Daca imi vin idei de genul "ce-ar fi sa iau la mine si...", le dau curs.

Hmm, „mai magic” ar fi fost să fi avut o nevoie stringentă de o sumă de bani, să nu fi dispus de ea, dar să-ți fi picat, așa, ca din senin! 

Vriies a scris:

Hmm, „mai magic” ar fi fost să fi avut o nevoie stringentă de o sumă de bani, să nu fi dispus de ea, dar să-ți fi picat, așa, ca din senin! 

Au fost si de-astea.  Nu numai de bani. Cel mai comic a fost cu o unghiera. A mea se rupsese cu o zi in urma. Nu foarte des mergi la o ruda si te intreaba din senin daca vrei o unghiera, ca a descoperit ca are una in plus cand facea ordine prin sertare. Evident ca nu-i zisesem. Sincronicitati, sau ce or fi. Sunt interesante, oricum. Dar sunt evenimente izolate.

Foarte interesant a fost anul trecut cu o premonitie. Ne pregateam sa mergem la plaja. O zi din aia rara in care e suficient de cald incat sa te bagi in apa de 5-10 grade. Cum trebaluiam eu si im imaginam plaja, cu vreo ora sau 2 inainte sa plecam, imi vine in minte o himera cu o tipa bruneta, pe la 30 si ceva de ani, extrem de agresiva (aproape isterica), amenintand intruna ca ma reclama pentru ceva. Bun, scutur din cap ca un cal, nestiind ce fusese aia, si merg mai departe cu planul. Am plecat, am ajuns, si cand sa ajungem pe plaja, buf - un accident minor de masina, provocat de masina cealalta. Greu de explicat dar oricum. De acolo iese o tipa bruneta si aproape isterica, pe la 30 si ceva de ani, vine si incepe sa bata cu pumnul in geam. In final nu s-a intamplat nimci pentru ca fusese vina lor; s-au ciocnit cu alta masina si cautau sa dea vina pe cineva. Insa am stat cu un sentiment cuidat o perioada. In fine, fac off topic, insa vreau sa zic ca se intampla. N-a fost ceva de genul amintiri false; s-a intampalt la vreo 2h dupa acea premonitie.

Premonitiile si visele premonitorii sunt destul de raspandite si sunt mentionate inca din  istoria timpurie. Nu stiu inca exact care ar fi explicatia lor. Explicatii de conjunctura exista, dar o teorie care sa le explice pe toate, in general, nu am auzit. Poate ne mai face Abc o dizertatie pe tema qualiei viselor.

Problema e cu cei care profita de pe urma acestor vise, invocand ideea ca ele provin de la o anumita divinitate, si unii oameni, ajung, din dorinta de a-si explica anumite lucruri, cum ar fi premonitiile, printre altele, sa fie atrasi in grupuri care in fapt nu au nicio legatura cu visele sau premonitiile.

Abbie2 a scris:

Foarte interesant a fost anul trecut cu o premonitie. Ne pregateam sa mergem la plaja. O zi din aia rara in care e suficient de cald incat sa te bagi in apa de 5-10 grade. Cum trebaluiam eu si im imaginam plaja, cu vreo ora sau 2 inainte sa plecam, imi vine in minte o himera cu o tipa bruneta, pe la 30 si ceva de ani, extrem de agresiva (aproape isterica), amenintand intruna ca ma reclama pentru ceva.  

Sherlock a scris:

Premonitiile si visele premonitorii sunt destul de raspandite si sunt mentionate inca din  istoria timpurie. Nu stiu inca exact care ar fi explicatia lor. Explicatii de conjunctura exista, dar o teorie care sa le explice pe toate, in general, nu am auzit. Poate ne mai face Abc o dizertatie pe tema qualiei viselor.

Ăsta e, mai degrabă, un caz de precogniție și nu de premoniție. Diferența dintre cele două e una subtilă, dar totuși există. 

Au fost și sunt încercări de explicații. Una este cea a lui John William Dunne, militar, inginer și filosof, care, pentru a explica fenomene precum premoniția și precogniția, încearcă o teorie a timpului. El susține, foarte pe scurt, că trecutul, prezentul și viitorul sunt de fapt continue într-o realitate superdimensională. Și noi le simțim secvențial doar din cauza limitării percepției noastre. Probabil că această concepție a lui, a dat naștere, mai târziu, teoria Universului Bloc a timpului.

Scuze; am incurcat termenii in graba; asa e. 

Referitor la lista initiala si aspecte legate de asta, cateva se combina intr-un Molotov psihic:

-ideea de supraveghere permanenta din partea unor forte nevazute;

-sentimentul de nevrednicie;

-cererea de a raporta ce faci, simti si gandesti superiorilor;

-etichetarea unor ganduri si trairi drept lumesti, malefice, gresite etc.

Toate astea se pot combina intr-o nevroza de toata frumusetea, construind un sine fals, in permanent conflict cu cel real, care nu dispare de tot insa e reprimat si tinut sub papuc. Cateva reactii se remarca aici:

-"Nu am voie sa ma simt asa" - blamarea propriilor trairi.

_"Cineva imi induce aceste ganduri si emotii (diavolul etc); e imposibil sa fi venit de la mine" - detasarea fata de propriile trairi, considerand ca vin dintr-o sursa externa.  

-"Trebuie sa scap urgent de aceste ganduri (indoieli, dorinte etc)" - stoparea gandirii critice si a introspectiei.

-"Trebuie sa spun cuiva urgent ca am gandit  stramb" - anticiparea unui pericol inexistent pe baza unor simple ganduri.

Fie ca e vorba de un grup mic sau de o confesiune de larga acoperire, toate astea creeaza un stres constant.

Un caz extrem insa relevant a fost un cult foarte mic din UK, descoperit in 2017, poreclit "the cult of Jackie". Daca le repeti membrilor suficient, si in special daca se nasc in acea comunitate si traiesc izolati, pot ajunge sa se teama de forte inexistente si atotputernice.

"Jackie" putea controla vremea, pana la a declansa cutremure, de la cel mai mic afront adus "luminatului". Membrilor le erau aratate stiri la TV, cu explicatia ca provocasera cine stie ce dezastru natural pentru ca  nu se conformasera anumitor ordine.

Pe undeva pe acolo e si explicatia crestinilor pentru fenomene cat se poate de naturale - cutremurele, uraganele si tsunami-urile sunt provocate de "depravare" si comunitatile trebuie sa "epureze" "depravatii" si indezirabilii. In SUA sunt foarte populare asemenea explicatii.

Abbie2 a scris:

Pe undeva pe acolo e si explicatia crestinilor pentru fenomene cat se poate de naturale - cutremurele, uraganele si tsunami-urile sunt provocate de "depravare" si comunitatile trebuie sa "epureze" "depravatii" si indezirabilii. In SUA sunt foarte populare asemenea explicatii.

Deh, uneori se mai supără și Dumnezeu de răutatea și prostia oamenilor, care e. Și mai dă, după caz, un cutremur acolo, un uragan dincolo.

Vriies a scris:

Deh, uneori se mai supără și Dumnezeu de răutatea și prostia oamenilor, care e. Și mai dă, după caz, un cutremur acolo, un uragan dincolo.

Nu pot sa cred ca Lucia si Stu nu ti-au dat punct de reputatie. E inadmisibil, o premiera mondiala.

Vriies a scris:

Deh, uneori se mai supără și Dumnezeu de răutatea și prostia oamenilor, care e. Și mai dă, după caz, un cutremur acolo, un uragan dincolo.

Presupun ca ai fost ironic :) .