O doză de psihotronică în viața mea cred să fi fost introdusă cel puțin din '90, iar semne clare apar în 2000. Erau și înainte de 90, în folclorul din socialism, niște coduri care indicau aceste amestecuri.
Ca intruziuni evidente și răutăcioase ar fi un sabotaj de manipulare a cercului de prieteni, anii 2002,2003, iar atcurile cresc ca violență "subtilă" până în 2016, când începe tortura/eugenia.
Asta-i lumea în care trăim, nu alte povești, (care oricum se bat cap în cap, cândvle iei la analizat).
Nicio îndreptățire: doar criminali psihopați, încărcăliți într-o piramidă paramilitară. În socialism securiștii mărunți aveau o agendă simplă: ținerea capacului pe oala sub care întețeau focul revoltei. După 90 agenda lor s-a tot diversificat și sofisticat, servind în principal la construirea sclavagismului.
Privind istoria, poporul îmi pare fără speranțe: a avut mereu o vână încăpățînată întru ură, invidie, lăcomie, viciu, vanitate, sado-masochism. Una care a depășit mereu masa critică pentru demolarea unui sistem social sănătos.
Nu credeam să ajung să conchid într-o zi că poporul în care m-am născut se delectează în mod tradițional cu BDSM și "lupte" de rătăciți mental și sufletește de 150 de ani încoace, ăstimp dând vina pe cei care îl trăgeau într-o direcție mai sănătoasă: Stalin, Ceaușescu. Problema abuzului fără limite nu apare accidental în Armata - vezi piesa din 98 de la Vama Veche și al său "treci la VeCeu (BCi), e mult acolo de frecat"), ci este un fenomen care se instalează ușor oriunde în acestvpopor. Majoritatea tinerilor dezumanizați uită repede tortura de la "formarea" lor și se adaugă turmei de torționari blasfemiatori. Au ajuns să le placă răul și crima, uită că au ajuns, ca țară, o ruină și râsul lumii, o țară trăind pe datorie și vânzând carne vie.
V-am dat exemplu de cuib de cuib de criminali, dar țara nu este unită întru sănătate cât este întru crimă, deci eu n-o să fac multă diferență între ei și alți coparticipanți la țara-lagăr.
Unii spun: nu este nevoie de vreun cataclism sau război: putem îndrepta societatea cu biciul. Eu spun: tocmai biciul este cel care o strică. Și o mai spune și Dumnezeul lui Moise: "Şi dacă îmi vei face un altar de piatră, să nu îl zideşti din piatră cioplită; căci dacă ridici unealta ta asupra acesteia, l-ai profanat."
De ce lăsați meșterii să vă înalțe construcțiile sociale din pietre astfel murdărite? (Sau poate Armata nu este un altar, ca să nu menționez alte construcții?)
Ați ajuns, majoritatea, de vă închinați lui Moloch?
Campionii crimei, englezii și americanii, măcar au mai și construit ceva. Românii "au intrat în clubul de intelligence" (vreo grupare de drogați?) iar scenele cotidiene sunt grăitoare: eu studiez câte ceva util (inginerie, politică etc) în timp ce ei mă împușcă în cap sau în fund (cu armele electromagnetice, de la o distanță asiguratoare) și își iau timp să se justifice cum că "curăță legumele". Chestiune de gust național?
Am terminat ce aveam de spus românilor dintre granițe și concluzionez:
Nu mai este nicio speranță. Plecați din România, cei care aveți urechi de auzit, căci este pământ blestemat de prea multă vreme cu sânge fratricid, este blestemul lui Abel, nu va fi un pământ curat prea curând. Dați drumul celor inocenți să plece. Nu cereți să vină din afară bani, drepturi, oameni sau rămășițe pământești: le murdăriți (din nou) în pământul acela.
Și ceva ce puțini înțeleg: cei vă forțează să fiți "patrioți" sau "să rămâneți în sângele vostru" o fac în dispreț și în scopul ca tot poporul să moară de aceeași soartă: să nu scape vreunul! ...nicidecum ca "să facă din voi oameni".