Fapte frumoase ale creștinilor

aramis a scris:

faptele frumoase nu sunt apanajul crestinilor,  bisericii sau  preotilor.

(la fiecare clip/postare de-aici poti cu usurinta sa amintesti zeci de fapte ale necrestinilor,

dar înteleg ca nu-i concurs de fapte bune aici- apoi e întrebarea daca respectivii amintiti aici fac fapte bune din crestinism sau din omenie- pentru ca exista omenie, si umanism fara crestinism- asta n-o poate nimeni nega, cred.)

ca sa fie zisa si asta pe-aici.

pentru mine topicul asta seamana cu un panou de onoare, cu mica intentie de-a scoate în mod fortat rolul benefic al religiei (aducem la Lumina doar faptle bune, pe celelalte le ascundem prin omisiune)

asadar, irelevant -

religia are si alte fatele, mai putin onorabile, 

iar slujitorii ei si institutia bisericii nu au istorii  de care sa fie întotdeauna mândri.

de vazut calitatea execrabila a unr preoti actuali si rolul câteodata nociv societatii pe care-l joaca BOR, 

amintesc doar tendintele  megalomanice si opulenta excesva - lucruri de care însusi Isus s-ar rusina - zic eu.

da, intradevar , faptele frumoase sunt ale celor care fac aceste fapte . eu am mai spus ca nu exista ateu convins toata viata lui si in ultima secunda a vietii lui daca spune " cred" , este ok.

daca vrei , iubirea adevarata cheama intotdeauna iubire , important nu este sa fi iubit ci sa iubesti cu toata puterea si fiinta ta dincolo de timp si spatiu , in infinitul absolut. partea divina din om face fapte bune -daca m-ai inteles cumva.

biserica cu tot ceea ce inseamna ea , sau credinta in sine este in ansamblul ei iubire . daca niste oameni , preoti , sau oricine slujeste biserica face fapte rele asta nu inseamna ca e de vina credinta,religia, biserica, cultul , sau EL si mai cred ca faptele rele nu tebuiesc ascunse indiferent cine le face  pentru ca de fapt trebuie sa fi dus rau daca crezi ca poti ascunde vreo fapta.

relativ a scris:

da, intradevar , faptele frumoase sunt ale celor care fac aceste fapte . eu am mai spus ca nu exista ateu convins toata viata lui si in ultima secunda a vietii lui daca spune " cred" , este ok.

si daca nu spune este la fel de ok.

cine suntem noi sa-i judecam pe altii ce cred si ce nu cred?

poate ca ar fi mai nimerita acceptatea fiecarei alegeri individuale.

despre bine - nu e apanajul bisericii, al credintei religioase, al unui cult sau al altcuiva - am mai spus-o.

Stu' a scris:

Bai, deci m-ai spart cu Oasa asta.

Acolo am avut eu starea ca plutesc intr-o liniste deplina.

Am sa revin cu detalii.

Eram in ,,pelerinaj'' cu scoala. Cativa profesori obisnuiau sa organizeze astfel de excursii, dar nu atat din motiv spiritual, cat financiar. Fiecare copil ducea o sticla de ulei sau 1 kg de faina si dormeam cu totii la manastire, primeam mancare de la calugari si ne plimbam pe drum de la o manastire la alta. Nu ne obliga nimeni sa participam la slujbe, o faceam de curiozitate multi dintre noi. Slujbele nu erau atat de ,,pompoase'' ca la biserica noastra, calugarii cantau, dar altfel, nu atat de ,,intonant'' ca si corul nostru. Aveau vocile mai coborate, lumina era putina, tamaia se simtea mai pregnant si preotul de-a dreptul soptea, in loc sa glasuiasca. Nu intelegeam mare lucru din ceea ce spunea, acolo, la Oasa, in timpul noptii.

Dupa masa de seara, inainte de culcare, am fost invitati la o slujba in miezul noptii. ,,Pentru cine doreste.'' Atat.

Gasca mea era obosita de pe drum si nu prea eram hotarati, dar stand de povesti in chilie - am ajuns miezul noptii fara sa adormim. Si asa am participat la slujba.

Oh, dar cati nu au incercat apoi sa ma convinga ca starea aceea in care eu am simtit ca plutesc, ca nu am greutate intr-un val de liniste desavarsita - era o iluzie datorata oboselii, mirosului de tamaie, ideii de a fi la o manastire, i sine. Si nici macar nu am spus ca,,am plutit'', ci doar ca am simtit ca plutesc.

Insa acea liniste mi-a dat un fel de dependenta, fara sa fiu dependenta. Si linistea aceea, scazand treptat in intensitate, am luat-o cu mine, a avut un efect mult indelungat. Simteam nevoia sa o repet in prima intensitate, caci, dupa cum am spus, incet, incet, scadea. Si am mers mai des la biserica, dupa ce am revenit acasa,dar degeaba. Am simtit ca pur si simplu nu este ,,suficient de '' ..ca sa. Si nu voi mai detalia.

Cam atunci am inteles ca am nevoie de mai mult ca sa ,,plutesc'' si de atunci am stiut ca Dumnezeu nu ma asteapta obligatoriu duminica de duminica in Biserica, sau, in oricare Biserica. Si daca pana atunci nu simtisem nevoia de a porni in cunoasterea aprofundata a credintei, din acel moment totul s-a schimbat. Aveam sa imi pun pietrele se temelie in propria-mi credinta, pentru a rezista la intemperiile ce au urmat si, cu siguranta, vor urma.

Intelectualii versati au reprezentat pentru mine cele mai mari intemperii, dar am realizat mai apoi ca, cu cat mai versat era intelectualul,cu atat mai putin autentic in credinta lui era. Caci fiecare om de pe pamantul asta ( si am cunoscut multi) - are credinta lui, tocmai pt ca stiinta nu a fost si nu ii va fi niciodata desavarsita.

Si omul se naste cu nevoia de a simti desavarsire, este un fapt. De aceea se lupta o viata sa afle de unde vine si incotro se indreapta, cu ce sens si cum. De aceea se lupta o viata sa desluseasca tainele Inceputului si Sfarsitului.

Eu nu pot spune ca stiu. Nu, nici pe departe nu stiu. Stiu mai nimic.

Dar cred, cred mai departe decat pot sa stiu. Si asta nu imi poate lua nimeni.

Iar daca acest fapt pentru altii nu inseamna nimic, pentru ca nu simt ca mine - pentru mine este mai mult decat o minune.

Credinta imi este cea mai mare minune pe care am avut darul s-o simt.

Este chiar atat de simplu.

....." starea ca plutesc intr-o liniste deplina " .....

de la extrem de putini oameni din viata mea am auzit astfel de cuvinte , asta inseamna cu adevarat credinta adevarata , atat cat putem noi explica si simtii.

e unul dintre cele mai frumoase posturi din acest forum .

aramis a scris:

si daca nu spune este la fel de ok.

cine suntem noi sa-i judecam pe altii ce cred si ce nu cred?

poate ca ar fi mai nimerita acceptatea fiecarei alegeri individuale.

despre bine - nu e apanajul bisericii, al credintei religioase, al unui cult sau al altcuiva - am mai spus-o.

imi pare rau ca nu ai inteles nimic din ce am spus eu

relativ a scris:

imi pare rau ca nu ai inteles nimic din ce am spus eu

atunci nu te mai obosi sa ma bagi în seama, tu m-ai citat aici, nu viceversa.

ai spus o mica rautate si ti-am raspuns totusi elegant.

pentru tine- ziceai- nu-i ok ca un ateu sa închida ochii fara sa creada marcar in ceasul al 12-lea, nu-i asa?

eu ti-am spus ca-i foarte ok,

dar pesemne trebuia sa folossc vreun dialect ca sa ma-ntelegi.

daca tot nu ne putem citi reciproc, hai s-o lasam balta mai bine.

sau n-o lasam, facem cum vrei tu.

relativ a scris:

da, intradevar , faptele frumoase sunt ale celor care fac aceste fapte . eu am mai spus ca nu exista ateu convins toata viata lui si in ultima secunda a vietii lui daca spune " cred" , este ok.

daca vrei , iubirea adevarata cheama intotdeauna iubire , important nu este sa fi iubit ci sa iubesti cu toata puterea si fiinta ta dincolo de timp si spatiu , in infinitul absolut. partea divina din om face fapte bune -daca m-ai inteles cumva.

biserica cu tot ceea ce inseamna ea , sau credinta in sine este in ansamblul ei iubire . daca niste oameni , preoti , sau oricine slujeste biserica face fapte rele asta nu inseamna ca e de vina credinta,religia, biserica, cultul , sau EL si mai cred ca faptele rele nu tebuiesc ascunse indiferent cine le face  pentru ca de fapt trebuie sa fi dus rau daca crezi ca poti ascunde vreo fapta.

De ce sa crezi domne, "macar in ultima secunda a vietii"? Care e ideea? Ca ti-e frica de unde ajungi dupa moarte? Ca te mantuiesti daca crezi? Adica, poti sa fii o jigodie umana, si sa te intorci catre dumnezeu (poate esti autoconvins la modul cel mai sincer) in ultima secunda, si gata, esti ok dupa moarte? uite FIX ASTA e motivul pentru care unii atei considera crestinismul o religie nedemna de urmat. Si unul din principalele motive pentru care dumnezeul asta biblic e considerat un mizerabil imoral. Pentru ca nu sorteaza oamenii dupa moarte in functie de cum si-au trait viata, ci in functie de daca s-au pocait sau nu in ultima secunda de viata. In functie de daca l-au venerat sau nu in timpul vietii, nu in functie de ce fapte bune au facut, cat de corecti au fost cu ceilalti. ba chiar ortodocsii sustin ca sortarea asta se face dupa esti botezat ortodox/nu esti botezat. De unde un bebelus care abia s-a nascut ajunge in iad daca popa e blocat in trafic si nu ajunge la timp. bleah. Nimic mai gretos, cu atat mai mult cu cat sunt crestini care aproba si li se pare just asa ceva. Cine ar vrea sa creada intr-un asa monstru paranoic si orgolios?

De fapt, cine ar vrea sa creada intr-un  astfel de monstru, de el sa aiba parte. Si uite asa e toata lumea fericita.

aramis a scris:

atunci nu te mai obosi sa ma bagi în seama, tu m-ai citat aici, nu viceversa.

ai spus o mica rautate si ti-am raspuns totusi elegant.

pentru tine- ziceai- nu-i ok ca un ateu sa închida ochii fara sa creada marcar in ceasul al 12-lea, nu-i asa?

eu ti-am spus ca-i foarte ok,

dar pesemne trebuia sa folossc vreun dialect ca sa ma-ntelegi.

daca tot nu ne putem citi reciproc, hai s-o lasam balta mai bine.

sau n-o lasam, facem cum vrei tu.

corect , 

imi pare rau ca te-am bagat in seama, nu se va mai repeta ( eu nu am folosit mici rautati) 

( sa sti ca pot folosi si eu dialecte de orice fel , depinde cu cine stau de vorba ) 

relativ a scris:

corect , 

imi pare rau ca te-am bagat in seama, nu se va mai repeta  

asa sa faci.

Enki

"...........de el sa aibe parte .si uite asa e toata lumea fericita"

perfect de acord.

ma bucur ca esti de acord. Sunt curioasa daca ti-ai dori sa fii in situatia lui... Iov. Sau Uza. Asta daca tot iti doresti. :roll:

Enki mai nou este si critic teologic..dupa ce ne-a lămurit cat "fatal error" i-a dat pe știință...acum vrea sa ii dea "fatal error" si pe teologie ! :)

Cat poți indura Enki pt a nu se sfărâma Eul tau personal ? Esti o martiră pt Darwin !...

Ideea este ca atâtea aberații si minciuni despre "cum inteleg"unii biblia...si " poveștile nemuritoare" din jurul ei..nu am găsit nici pe site-uri create special pt manipulare ! ( o imaginația debordantă)

Nu inteleg de ce te agiți ,ca Hristos te iarta indiferent cat de "jigodie" ești ?! Dragostea și iertarea oricum nu încape in Atei !

"Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu.

19. Căci scris este: "Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o".

20. Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia?"

Ap.Pavel

https://www.roportal.ro/discutii/topic/92076-dumnezeu-vs-stiinta/page-3?do=findComment&comment=1061339963

Diferență intre voi si noi este :...Ateu conform credinței lui se pregătește sa putrezească ...Creștinul sa trăiască ! Ateu pășește in regnul animal cu mandrie..Creștinul pășește in natura sa divina cu modestie !