Kostyrapper 178 Raportează post Postat Octombrie 18, 2017 Heidi Mund o femeie curajoasa si un exemplu pentru noi toti. 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Arielix 305 Raportează post Postat Octombrie 18, 2017 (editat) Reportaj absolut tulburător ! Ce este DRAGOSTEA ? O putem vedea ? Exista? Răspuns : DA , in numele LUI! Preotul proclamat EROU NATIONAL in UCRAINA ! „Tatăl celor 400 copii“( din care 200 cu dizabilități) a povestit viaţa sa de orfan. Episcopul Longhin de Bănceni: „Rămăsesem singur pe lume şi mâncam pâinea de la şoareci“ Când alini durerea unui copil orfan, alini durerea lui Hristos“, a spus părintele pentru care constănţenii au stat în frig şi ploaie ca să-l asculte dimineaţa la liturghie. Mihail Jar, eroul de lângă Cernăuţi „Eram flămând, mi-era frig şi mă uitam spre cer întrebând de ce mi-a dat Dumnezeu aşa soartă. Stăteam şi două săptămâni fără hrană şi luam uneori coaja de pâine din borta şoarecului, o spălam şi o mâncam“, a povestit preotul român proclamat erou naţional al Ucrainei pentru faptele sale. http://adevarul.ro/locale/constanta/foto-video-tatal-celor-400-copii-povestit-viata-orfan-episcopul-longhin-banceni-ramasesem-singur-lume-mancam-painea-soareci-1_511a3aca7ebbc751757ac5d4/index.html Editat Octombrie 18, 2017 de Arielix 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Stu' 13013 Raportează post Postat Octombrie 18, 2017 ,,Da' io am cerut sa ma deie erou?'' Dumnezeule, cum ii pupa, cum ii mangaie, cum ii imbratiseaza pe toti...cum se joaca cu ei!'' M-a impresionat pana la lacrimi. 4 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Arielix 305 Raportează post Postat Octombrie 18, 2017 ,,Da' io am cerut sa ma deie erou?'' Dumnezeule, cum ii pupa, cum ii mangaie, cum ii imbratiseaza pe toti...cum se joaca cu ei!'' M-a impresionat pana la lacrimi. Da...sau cand vine cu un copil bolnav la manastire care se credea ca transmite o boala letală si spune : Cine vrea sa moara îngrijind acest copil ? Si evident a apărut un răspuns : EU ! Acest Părinte impreună cu altii au fost otrăviti...insa Părintele Longhin nu a avut NIMIC ( ceilalți da) ! Dumnezeu a fost cu EL. Iar acum spune : Ii iertam din inimă! https://saccsiv.wordpress.com/2017/05/11/video-ps-longhin-ii-iarta-pe-cei-care-l-au-otravit/ 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Lucia N 11235 Raportează post Postat Octombrie 20, 2017 Iata si aci cateva povete ale unui preot crestin. O fapta frumoasa. 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Arielix 305 Raportează post Postat Octombrie 20, 2017 4 minute! Pr.Andrei Lemeshonok Si...a se vedea frumosul sărbătorilor ( ca tot miroase a Crăciun ) 4 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
aramis 18877 Raportează post Postat Octombrie 20, 2017 faptele frumoase nu sunt apanajul crestinilor, bisericii sau preotilor. (la fiecare clip/postare de-aici poti cu usurinta sa amintesti zeci de fapte ale necrestinilor, dar înteleg ca nu-i concurs de fapte bune aici- apoi e întrebarea daca respectivii amintiti aici fac fapte bune din crestinism sau din omenie- pentru ca exista omenie, si umanism fara crestinism- asta n-o poate nimeni nega, cred.) ca sa fie zisa si asta pe-aici. pentru mine topicul asta seamana cu un panou de onoare, cu mica intentie de-a scoate în mod fortat rolul benefic al religiei (aducem la Lumina doar faptle bune, pe celelalte le ascundem prin omisiune) asadar, irelevant - religia are si alte fatele, mai putin onorabile, iar slujitorii ei si institutia bisericii nu au istorii de care sa fie întotdeauna mândri. de vazut calitatea execrabila a unr preoti actuali si rolul câteodata nociv societatii pe care-l joaca BOR, amintesc doar tendintele megalomanice si opulenta excesva - lucruri de care însusi Isus s-ar rusina - zic eu. 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Arielix 305 Raportează post Postat Octombrie 20, 2017 (Scurt si intens video) A fost american, catolic si angajat la una din cele mai mari banci din lume. Acum e roman, ortodox si calugar la Oasa. A ajuns la manastirea din Ardeal dupa cateva semne divine ( si M.Athos) iar astazi, parintele Sava, zis si americanul, ne spune povestea lui. "God bless oasă" 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Stu' 13013 Raportează post Postat Octombrie 21, 2017 (editat) Bai, deci m-ai spart cu Oasa asta. Acolo am avut eu starea ca plutesc intr-o liniste deplina. Am sa revin cu detalii. Eram in ,,pelerinaj'' cu scoala. Cativa profesori obisnuiau sa organizeze astfel de excursii, dar nu atat din motiv spiritual, cat financiar. Fiecare copil ducea o sticla de ulei sau 1 kg de faina si dormeam cu totii la manastire, primeam mancare de la calugari si ne plimbam pe drum de la o manastire la alta. Nu ne obliga nimeni sa participam la slujbe, o faceam de curiozitate multi dintre noi. Slujbele nu erau atat de ,,pompoase'' ca la biserica noastra, calugarii cantau, dar altfel, nu atat de ,,intonant'' ca si corul nostru. Aveau vocile mai coborate, lumina era putina, tamaia se simtea mai pregnant si preotul de-a dreptul soptea, in loc sa glasuiasca. Nu intelegeam mare lucru din ceea ce spunea, acolo, la Oasa, in timpul noptii. Dupa masa de seara, inainte de culcare, am fost invitati la o slujba in miezul noptii. ,,Pentru cine doreste.'' Atat. Gasca mea era obosita de pe drum si nu prea eram hotarati, dar stand de povesti in chilie - am ajuns miezul noptii fara sa adormim. Si asa am participat la slujba. Oh, dar cati nu au incercat apoi sa ma convinga ca starea aceea in care eu am simtit ca plutesc, ca nu am greutate intr-un val de liniste desavarsita - era o iluzie datorata oboselii, mirosului de tamaie, ideii de a fi la o manastire, i sine. Si nici macar nu am spus ca,,am plutit'', ci doar ca am simtit ca plutesc. Insa acea liniste mi-a dat un fel de dependenta, fara sa fiu dependenta. Si linistea aceea, scazand treptat in intensitate, am luat-o cu mine, a avut un efect mult indelungat. Simteam nevoia sa o repet in prima intensitate, caci, dupa cum am spus, incet, incet, scadea. Si am mers mai des la biserica, dupa ce am revenit acasa,dar degeaba. Am simtit ca pur si simplu nu este ,,suficient de '' ..ca sa. Si nu voi mai detalia. Cam atunci am inteles ca am nevoie de mai mult ca sa ,,plutesc'' si de atunci am stiut ca Dumnezeu nu ma asteapta obligatoriu duminica de duminica in Biserica, sau, in oricare Biserica. Si daca pana atunci nu simtisem nevoia de a porni in cunoasterea aprofundata a credintei, din acel moment totul s-a schimbat. Aveam sa imi pun pietrele se temelie in propria-mi credinta, pentru a rezista la intemperiile ce au urmat si, cu siguranta, vor urma. Intelectualii versati au reprezentat pentru mine cele mai mari intemperii, dar am realizat mai apoi ca, cu cat mai versat era intelectualul,cu atat mai putin autentic in credinta lui era. Caci fiecare om de pe pamantul asta ( si am cunoscut multi) - are credinta lui, tocmai pt ca stiinta nu a fost si nu ii va fi niciodata desavarsita. Si omul se naste cu nevoia de a simti desavarsire, este un fapt. De aceea se lupta o viata sa afle de unde vine si incotro se indreapta, cu ce sens si cum. De aceea se lupta o viata sa desluseasca tainele Inceputului si Sfarsitului. Eu nu pot spune ca stiu. Nu, nici pe departe nu stiu. Stiu mai nimic. Dar cred, cred mai departe decat pot sa stiu. Si asta nu imi poate lua nimeni. Iar daca acest fapt pentru altii nu inseamna nimic, pentru ca nu simt ca mine - pentru mine este mai mult decat o minune. Credinta imi este cea mai mare minune pe care am avut darul s-o simt. Este chiar atat de simplu. Editat Octombrie 21, 2017 de Stu' 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Arielix 305 Raportează post Postat Octombrie 21, 2017 (editat) ........ Credinta imi este cea mai mare minune pe care am avut darul s-o simt. Este chiar atat de simplu. Foarte frumos,nimic nu este intamplator ! Așa am simțit si eu cand am stat in vacanta 1 sapt (la invitația Starețului,pt ca imi era Duhovnic) la o mănăstire din jud ilfov...si acolo era decât 1 singur călugăr ! Nimic special sau "pompos"...dar "ceva a fost acolo"... cu noi...între noi....pe Dumnezeu il simțeam in adierea vântului acolo ..pur si simplu "mirosea" a Dumnezeu ! Psalmul 41 1. În ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. 2. Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi mă voi arăta feţei lui Dumnezeu? "El este izvorul setei mele..si Dumnezeul meu este foc mistuitor" Editat Octombrie 21, 2017 de Arielix 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
