Vriies 17964 Raportează post Postat Septembrie 28, 2018 8 minutes ago, LuciaD said: I Oricum ar fi fost..., putem afirma ca "biblia poate fi armonizata cu stiinta"! Mda, ceva în genul: „baba și mitraliera” sau „sula și subprefectura” Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Lucia N 11235 Raportează post Postat Septembrie 28, 2018 Acum 1 minut, Vriies a spus: Mda, ceva în genul: „baba și mitraliera” sau „sula și subprefectura” Nu, deoarece "Ce ti-e scris, in frunte duci"! Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17964 Raportează post Postat Septembrie 28, 2018 (editat) 25 minutes ago, LuciaD said: Nu, deoarece "Ce ti-e scris, in frunte duci"! Oricum ar fi fost..., putem afirma ca "biblia poate fi armonizata cu stiinta"! Bun. Să începem cu începutul...Cum armonizezi asta? Cap 1 ... 9. Şi a zis Dumnezeu: "Să se adune apele cele de sub cer la un loc şi să se arate uscatul!" Şi a fost aşa. şi s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor şi s-a arătat uscatul. 10. Uscatul l-a numit Dumnezeu pământ, iar adunarea apelor a numit-o mări. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.11. Apoi a zis Dumnezeu: "Să dea pământul din sine verdeaţă: iarbă, cu sămânţă într-însa, după felul şi asemănarea ei, şi pomi roditori, care să dea rod cu sămânţă în sine, după fel, pe pământ!" Şi a fost aşa. 12. Pământul a dat din sine verdeaţă: iarbă, care face sămânţă, după felul şi după asemănarea ei, şi pomi roditori, cu sămânţă, după fel, pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.13. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia.14. Şi a zis Dumnezeu: "Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii, 15. Şi să slujească drept luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul. Şi a fost aşa.16. A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari: luminătorul cel mai mare pentru cârmuirea zilei şi luminătorul cel mai mic pentru cârmuirea nopţii, şi stelele. 17. Şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului, ca să lumineze pământul, 18. Să cârmuiască ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.19. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra. Sesizezi inadvertența? Editat Septembrie 28, 2018 de Vriies 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Lucia N 11235 Raportează post Postat Septembrie 28, 2018 Acum 1 minut, Vriies a spus: Bun. Să începem cu începutul...Cum armonizezi asta? Cap 1 ... 9. Şi a zis Dumnezeu: " Sesizezi inadvertența? Pana nu ne-ntarim credinta in Dumnezeu nu prea suntem noi in masura a discuta ceea ce "a zis Dumnezeu"! Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17964 Raportează post Postat Septembrie 28, 2018 1 minute ago, LuciaD said: Pana nu ne-ntarim credinta in Dumnezeu nu prea suntem noi in masura a discuta ceea ce "a zis Dumnezeu"! Fix aiurea-n tramvai! Dacă vrei să discutăm serios, te rog răspunde cum anume pot fi armonizate cu știința afirmațiile biblice conform cărora: 1. Pământul a fost creat în ziua a treia. 2. Soarele și stelele au fost create în ziua a patra. Din punctul de vedere al științei, e corect așa ceva, anume ca o umilă planetă să apară pe firmamentul universului înaintea soarelui și a stelelor? 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Lucia N 11235 Raportează post Postat Septembrie 28, 2018 (editat) Acum 4 minute, Vriies a spus: Fix aiurea-n tramvai! Dacă vrei să discutăm serios, te rog răspunde cum anume pot fi armonizate cu știința afirmațiile biblice conform cărora: Asta-i opinia ta, nu a mea, deoarece eu vorbesc (atat ) cat se poate de serios! Editat Septembrie 28, 2018 de LuciaD Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Lucia N 11235 Raportează post Postat Septembrie 28, 2018 (editat) Acum 7 minute, Vriies a spus: Din punctul de vedere al științei, e corect așa ceva, anume ca o umilă planetă să apară pe firmamentul universului înaintea soarelui și a stelelor? Da, este corect si din punctul; de vedere al stiintei, deoarece acestea sunt creatii. Arta pura. Editat Septembrie 28, 2018 de LuciaD 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17964 Raportează post Postat Septembrie 28, 2018 1 minute ago, LuciaD said: Asta-i opinia ta, nu a mea, deoarece eu vorbesc (atat ) cat se poate de serios! Aștept în continuare opinia ta, cât se poate de serioasă, cu privire la cum poate fi armonizată Biblia cu știința, în ceea ce privește faptul că Bilia susține că o umilă planetă ar putea fi creată înaintea soarelui și a stelelor. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17964 Raportează post Postat Septembrie 28, 2018 Ok, Biblia este un compendiu al unei credințe și nu o explicare științifică și istorică a lumii. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Arielix 305 Raportează post Postat Septembrie 29, 2018 Deși se pare că legile fizicii și legile logicii ar ceda în imediatul infinității (în lumea fizicii) și al eternității (în lumea spirituală), modalitățile tradiționale de înțelegere a raționalității operează cu o paradigmă diferită la nivelul fizicii cuantice și al Întrupării (înțeleasă ca mijloc de comunicare). Din perspectiva eternității, Dumnezeu privește înapoi, spre prezent, și înainte, către început, așteptându-l pe om la împlinirea vremii, ca destin al aceluia care-l acceptă. (Harry Poe și Jimmy Davis: „ Știința și credința creștină”, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2008, pag. 152). Biblia prezintă lumea ca pe un produs natural al unui Creator care ne invită să-I descoperim lucrările. Știința se definește ca sistem de cunoștințe bazat pe observație, dovezi empirice, explicații testabile și predicții ale fenomenelor naturale, iar credința promovează cunoștințele obținute prin revelație, adică prin descoperirea lui Dumnezeu. Ele au obiecte diferite, dar nu se contrazic. Știința încearcă să răspundă la întrebările: Ce?, Cum?, Când?, eventual Cu ce efecte?, iar credința rezolvă cea mai grea întrebare: De ce? Ele nu au nici același mediu de acțiune, știința operând în minte, iar religia în suflet. Știința nu poate verifica afirmațiile metafizice (ex: ideea că mai sunt și alte minți în afară de a ta, că lumea exterioară este reală, că a fost creată ieri), obiectivele și aprecierile morale (ex: bun/rău), afirmațiile estetice (ex: frumos/urât, de ce s-a îndrăgostit Romeo de Julieta, de ce ne place Beethoven), matematica și logica, și chiar pe ea însăși, deoarece silogismul științei include observațiile alături de ipoteze și prezumții (The Cambridge Dictionary of Philosophy, ed. 2 Robert Audi). 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri