Care sunt intervențiile psihologice eficiente?

[Victor2311 3]

Până la 80% dintre noi se vor confrunta cel puțin cu o tulburare mintală între 11 și 38 de ani [1]. Depresia, în mod special, este foarte răspândită, fiind recent declarată de Organizația Mondială a Sănătății drept principala cauză a dizabilității [2].

Este normal, așadar, să ne confruntăm la un moment dat cu o problemă emoțională sau de comportament și nu este nimic jenant în a recunoaște acest lucru și a căuta ajutor specializat.

Recomandările de psihoterapii sunt bazate pe cele patru ghiduri clinice „evidence-based” de referință internațională pentru tratarea tulburărilor mintale:
• Ghidul Asociației Psihologilor Americani (APA) [3],
• Ghidul NICE din Regatul Unit [4],
• Recenziile Cochrane [5] și
• Ghidul Societății Psihologilor Australieni (APS) [6].

Mai jos sunt menționate intervențiile psihologice (psihoterapiile) eficiente și recomandate de cel puțin 3 din aceste 4 ghiduri clinice, respectiv 2/3 sau 2/2, acolo unde mai puține ghiduri abordează respectiva tulburare [vezi 7].

1. Tulburarea de panică
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
https://goo.gl/BWnBwk

2. Tulburarea de anxietate socială
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
https://goo.gl/BWnBwk

3. Tulburarea de anxietate generalizată
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
https://goo.gl/BWnBwk

4. Fobii specifice (fobia de ace, câini, înălțimi etc.)
• Terapia prin expunere (ET)
https://goo.gl/BWnBwk

5. Ipohondrie
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
https://goo.gl/BWnBwk

6. Tulburarea depresivă majoră*
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Activarea comportamentală (BA)
• Terapia prin acceptare și angajament (ACT)
• Terapia comportamentală de cuplu (COT)
• Terapia centrată pe rezolvarea de probleme (PST)
• Terapia interpersonală (IPT)
• Terapia dinamică de scurtă durată (DYN)
• Terapia de suport și non-directivă (SUP)
https://goo.gl/StsciM

7. Anorexie
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Terapia centrată pe familie (FFP)
https://goo.gl/IdLosd

8. Bulimie
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Terapia interpersonală (IPT)
• Terapie de tip „self-help” (SHT)
https://goo.gl/IdLosd

9. Alimentație compulsivă
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Terapia interpersonală (IPT)
• Terapie de tip „self-help” (SHT)
https://goo.gl/IdLosd

10. Insomnie
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
https://goo.gl/bkuZon

11. Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Desensibilizare și reprocesare prin mișcări oculare (EDMR)
https://goo.gl/3Kbtpu

12. Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD)
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
https://goo.gl/j0gAJf

13. Tulburarea dismorfică corporală
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
https://goo.gl/j0gAJf

14. Tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție (ADHD)
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
https://goo.gl/nv4XNT

15. Tulburarea afectivă bipolară
• Terapia centrată pe familie (FFP)
• Terapia interpersonală și de ritm social (IPSRT)
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT/CT)
https://goo.gl/1tr87E

16. Schizofrenie
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Terapia centrată pe familie (FFT)
https://goo.gl/LtSfHo

17. Tulburarea de personalitate borderline**
• Terapia comportamentală și dialectică (DBT)
• Terapia centrată pe schemă (ST)
• Terapia centrată pe transfer (TFP)
• Tratament centrat pe mentalizare (MBT)
https://goo.gl/jVfSnj

Aceste liste contează, pentru că este important ca, atunci când avem o problemă, să recurgem la o intervenție despre care avem dovezi robuste că funcționează. Astfel, riscăm să dăm banii pe ceva care s-ar putea să nu aibă efect, dincolo de placebo.

Lista rămâne, evident, deschisă, dar la acest moment, acestea sunt intervențiile recomandate de cele mai multe ghiduri de referință internațională***. După cum și scrie în ghidul APA [3]: „Alte tratamente psihologice s-ar putea să fie de asemenea eficiente [...], dar nu au fost încă evaluate cu aceeași rigoare științifică precum tratamentele de mai sus.”

De departe, terapiile cognitiv-comportamentale (CBT) [10-12] reprezintă prototipul psihoterapiei bazate pe dovezi și este recomandată de ghidurile internaționale pentru toate tulburările sus menționate, fie că este vorba de CBT în varianta terapiei cognitive pentru depresie [13] sau a terapiei dialectice și comportamentale pentru tulburarea de personalitate borderline [14].

Meta-analize recente arată că terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este eficientă și pentru alte condiții de sănătate și probleme emoționale sau comportamentale, precum:

• anxietatea și depresia la copii [15];

• prevenirea tulburărilor de alimentație [16];

• sindromul de colon iritabil [17];

• sănătatea mintală a persoanelor infectate cu HIV [18];

• sănătatea mintală a copiilor și adolescenților în urma dezastrelor naturale (ex. cutremure, uragane) sau a celor cauzate de om (ex. terorism, război) [19];

• dependența de internet [20];

• dependența de jocurile pe internet [21];

• migrenele la copii [22];

• tulburarea de spectru autist [23];

• violența în penitenciare [24].

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este bine reprezentantă în România, prin asociațiile de formare (ex. Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România/APCCR), programele masterale (ex. la Cluj) și manualele de specialitate [vezi 25].

Important de punctat este faptul că, în multe tulburări, cel mai eficient tratament este unul combinat: psihoterapie + medicație psihiatrică.

În tulburarea depresivă majoră (inclusiv cea severă), psihoterapia și medicația anti-depresivă funcționează la fel de bine, cu diferența însă că psihoterapia are un efect superior pe termen lung (previne recăderile mai eficient) și nu are efecte adverse [8].

În cazul distimiei [8], al ADHD-ul [26], al tulburării bipolare [27] și al schizofreniei [28], tratamentul psihiatric este mai avansat și funcționează mai bine decât psihoterapia de una singura, dar cea mai eficientă (inclusiv în tratarea tulburării depresive majore [8]) este combinația dintre psihoterapie și medicație psihiatrică.

Așadar, dacă vă confruntați cu o tulburare mentală [29, 30], vă încurajăm să apelați la unul dintre serviciile de sănătate (psihoterapiile) de mai sus [vezi și 7], luând în calcul și consultul psihiatric pentru maximum de eficiență.

Pentru recomandări de psihoterapeuți, ne puteți trimite un mesaj și vom încerca să vă asistăm în procesul de a găsi pe cineva potrivit.

* Vezi și Cuijpers (2017) [8].
** Vezi și Cristea et al. (2017) [9].
*** Colegiul Psihologilor din România (COPSI/CPR), deși cunoscut în țară, nu este un ghid de referință internațională.

Link articol original: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0272735816302896

----------------------------------------------------
1. Schaefer, J. D., Caspi, A., Belsky, D. W., Harrington, H., Houts, R., Horwood, L. J., Hussong, Ramrakham, Roulton, & Moffitt, T. E. (2017). Enduring mental health: Prevalence and prediction. Journal of abnormal psychology, 126(2), 212.

2. "Depression: let’s talk" says WHO, as depression tops list of causes of ill health (2017, March 30). Retrieved from http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2017/world-health-day/en/

3. http://www.div12.org/psychological-treatments/disorders/

4. https://www.nice.org.uk/guidance/conditions-and-diseases/mental-health-and-behavioural-conditions

5. http://www.cochranelibrary.com/topic/Mental%20health/

6. https://www.psychology.org.au/assets/files/Evidence-based-psychological-interventions.pdf

7. Moriana, J. A., Gálvez-Lara, M., & Corpas, J. (2017). Psychological treatments for mental disorders in adults: A review of the evidence of leading international organizations. Clinical Psychology Review.

8. Cuijpers, P. (2017). Four decades of outcome research on psychotherapies for adult depression: An overview of a series of meta-analyses. Canadian Psychology/Psychologie canadienne, 58(1), 7.

9. Cristea, I. A., Gentili, C., Cotet, C. D., Palomba, D., Barbui, C., & Cuijpers, P. (2017). Efficacy of Psychotherapies for Borderline Personality Disorder: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA psychiatry.

10. Beck, Judith S. Cognitive behavior therapy: Basics and beyond. New York: Guilford Press, 2011.

11. Dobson, K. S. (3rd Ed.). (2010). Handbook of cognitive-behavioral therapies. New York: Guilford Press.

12. Leahy, R. L. (2017). Cognitive therapy techniques: A practitioner's guide. New York: Guilford Press.

13. Beck, A. T. (Ed.). (1979). Cognitive therapy of depression. New York: Guilford Press.

14. Linehan, M. (1993). Cognitive-behavioral treatment of borderline personality disorder. Guilford press.

15. Crowe, K., & McKay, D. (in press). Efficacy of Cognitive-Behavioral Therapy for Childhood Anxiety and Depression. Journal of Anxiety Disorders.

16. Le, L. K. D., Barendregt, J. J., Hay, P., & Mihalopoulos, C. (2017). Prevention of eating disorders: A systematic review and meta-analysis. Clinical Psychology Review.

17. Laird, K. T., Tanner-Smith, E. E., Russell, A. C., Hollon, S. D., & Walker, L. S. (2017). Comparative efficacy of psychological therapies for improving mental health and daily functioning in irritable bowel syndrome: A systematic review and meta-analysis. Clinical Psychology Review, 51, 142-152.

18. van Luenen, S., Garnefski, N., Spinhoven, P., Spaan, P., Dusseldorp, E., & Kraaij, V. (2017). The Benefits of Psychosocial Interventions for Mental Health in People Living with HIV: A Systematic Review and Meta-analysis. AIDS and Behavior, 1-34.

19. Brown, R. C., Witt, A., Fegert, J. M., Keller, F., Rassenhofer, M., & Plener, P. L. (2017). Psychosocial interventions for children and adolescents after man-made and natural disasters: a meta-analysis and systematic review. Psychological Medicine, 1-13.

20. Winkler, A., Dörsing, B., Rief, W., Shen, Y., & Glombiewski, J. A. (2013). Treatment of internet addiction: a meta-analysis. Clinical Psychology Review, 33(2), 317-329.

21. King, D. L., Delfabbro, P. H., Wu, A. M., Doh, Y. Y., Kuss, D. J., Pallesen, S., ... & Sakuma, H. (2017). Treatment of Internet gaming disorder: An international systematic review and CONSORT evaluation. Clinical Psychology Review.

22. Ng, Q. X., Venkatanarayanan, N., & Kumar, L. (2016). A Systematic Review and Meta-Analysis of the Efficacy of Cognitive Behavioral Therapy for the Management of Pediatric Migraine. Headache: The Journal of Head and Face Pain.

23. Weston, L. (2016). The use of cognitive behavioural therapy with individuals with Autism Spectrum Disorder across the lifespan: A meta-analysis (Doctoral dissertation, University of East Anglia).

24. Auty, K. M., Cope, A., & Liebling, A. (2017). Psychoeducational programs for reducing prison violence: A systematic review. Aggression and Violent Behavior, 33, 126-143.

25. David, D. (2012). Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale. Ed. II. Iași: Polirom.

26. National Institute for Clinical Excellence. (2008). Attention deficit hyperactivity disorder: diagnosis and management. NICE guidelines [CG72].

27. National Institute for Clinical Excellence. (2014). Bipolar disorder: assessment and management. NICE guidelines [CG178].

28. National Institute for Clinical Excellence. (2014). Psychosis and schizophrenia in adults: prevention and management. NICE guidelines [CG185].

29. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.

30. World Health Organization. (1992). The ICD-10 classification of mental and behavioural disorders: clinical descriptions and diagnostic guidelines. Geneva: World Health Organization.

Sursă: https://www.facebook.com/asociatiachoice/photos/a.776862615724322.1073741828.774302152647035/1368616359882275/?type=3&theater

[Fiero 23210]

Bine-ai venit si aici! Sau revenit. :) Tin sa-ti spun ca ti-am urmarit postarile si in partea cealalta si consider ca aduci in atentie chestii foarte interesante, numai ca informatia pusa la dispozitie de tine e mult prea stufoasa si ma indoiesc ca se vor incumeta foarte multi sa citeasca tot sau mare parte, macar. N-ai putea sa sintetizezi? Banuiesc ca te-ai gandit ca sintetizand se vor pierde aspecte importante, insa nefacand-o risti ca posturile tale sa fie trecute cu vederea. 

[The Unknown 15040]

 

 

Așadar, dacă vă confruntați cu o tulburare mentală [29, 30], vă încurajăm să apelați la unul dintre serviciile de sănătate (psihoterapiile) de mai sus [vezi și 7], luând în calcul și consultul psihiatric pentru maximum de eficiență.

 

Cam putini oameni s-ar duce la specialisti in State cu aceste simptome, exceptie actorii de filme din Hollywood care pot achita facturile doctorilor in State ca nimic din astea NU este acoperit de asigurari decat in caz ca rezulta dupa accidentari de masina, altfel nu se trateaza la nici un nivel bolile psichice decat te plimba pe la fiecare sa aibe bani toti dupa un bolnav nefericit.  In caz ca a facut ceva rau un bolnav si familia pretinde ca are probleme mentale, este rapid diagnozat doar sa se vada daca poate sta la judecata, ca intelege prin ce trece si va face puscarie sau va fi internat tot langa puscarie cu cei fara minte.   Azi partea asta al medicinei nu mai prezinta interes ca un mare numar s-ar decalara cu probleme si n-ar fi loc de tratament.

 

Plus cineva ar trebui sa le intretina si guvernul deloc nu vrea, orice om are drept la munca si libertate si fara pata pe dosarul medical ca este incapacitat de vre-o conditie ca vorbeste aiurea sau are vedenii, ba tremura un pic sau are dureri de ceva.    A devenit ai asta o problema planetar neglijat.