Stu' 13009 Raportează post Postat Septembrie 17, 2016 Da/Nu/Poate? Cand? Cum? De ce? Pana in ce punct? si tot asa... 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Rodica` 6515 Raportează post Postat Septembrie 18, 2016 Act de vointa pe fondul unei disponibilitati psihice si fizice. Am raspuns la toate intrebarile, sper. Stii ca nu sunt genul care se intinde la taclale. Scurt si la obiect. Sar'na don'soara. :) 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17965 Raportează post Postat Septembrie 18, 2016 Un „Da!”, hotărât, ar spune Schopenhauer :) Problema asta, a relației dintre dragoste și voință, este foarte complexă și nu mulți au avut curajul să o dezbată. Cel care a atacat-o frontal a fost Schopenhauer, care a explicat-o în Metafizica Dragostei (Metafizica Iubirii). Înainte de a veni cu o opinie personală, voi încerca, foarte pe scurt, să spun câte ceva despre conceptele de voință și dragoste, așa cum am înțeles eu că le folosește Schopenhauer... 1. În încercarea de a duce mai departe demersul kantian blocat în fața „lucrului în sine”, Schopenhauer consideră că temeiul ultim al existenței îl constituie „voința”. Fondul intim al ființei noatre, principiul ființei, îl constituie voința. Însă aici nu e vorba de o simplă voință psihologică, ci de o forță cosmică, dacă putem spune așa, de un principiu metafizic sau de o entitate metafizică, irațională, căreia nu-i putem atribui vreo finalitate, ci doar îi sesizăm manifestările. Întreaga lume, așa cum apare în reprezentare, nu este decât un reflex, o oglindă a voinței. Tot ceea ce există este în fond produsul voinței oarbe de a exista, acest lucru fiind valabil nu numai în cazul omului, ci pentru toate ființele. Fondul intim al ființei este voința, iar manifestarea sa fiind corpul care reprezintă voința obiectivată. 2. Pentru Schopenhauer, cel mai puternic dintre toate instinctele este cel sexual. Sexul fiind, de fapt, scopul final al tuturor străduințelor umane. „Sexul, spunea Schopenhauer, este instinctul care reprezintă cea mai puternică manifestare a voinței de viață”. Atracția dintre cele două sexe ia la om forma iubirii, însă asta e un fel de amăgire. Cu alte cuvinte ar exista un fel de viclenie a naturii, care ne păcălește, în sensul că cei doi parteneri cred cu tărie că acționează liber, în propriul interes, că se iubesc etc., însă ei acționează în baza voinței de viață care dictează întemeierea noilor generații. Adică, existența speciei este determinată de instinctul nostru sexual care ia om ia forma iubirii (sau a dragostei, cum vrem s-i zicem), iar prin această „viclenie” natura își atinge scopul. 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
master.omega 327 Raportează post Postat Septembrie 18, 2016 Si schopenhauer avea dreptate. El zicea ca trebuie sa existe ceva in spatele acestor manifestari, ceva ce va fi descoperit de savantii viitorului. Si l- au gasit: Genele. Multi savanti afirma azi ca nu exista free will, tocmai din cauza ca genele ne imping din umbra la acte, desi credem ca noi am decis aceleacte. Eminescu spunea ca materia dragostei e speranta, adica visari in doi sau singur cu ochii deschisi, dulci iluzii, incropiriri de viitoruri fericite. Dar duoa ce te ai maturizat nu mai speri, pt ca stii din experienta ce e viata si ai avut destule relatii ca sa stii ce ofera. De aceea adolescentii iubesc fanatic, tinerii simt fluturi in stomac, insa maturii nu se mai pot autoiluziona. Postulez ca o fiinta cu o vointa ft tare isi poate ditectiona energiile constient spre a iubi o alta fiinta inzestrata. Dar asta e rar. 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Stu' 13009 Raportează post Postat Septembrie 18, 2016 (editat) Hm. Repede ati sarit la filosofi. Dar parerea voastra, beyond all, care e? Si de ce? Eu recunosc cinstit. Nu-mi pasa de la ce se trage, atata timp cat e si cat timp consecintele sun faine, nu cu iz de drama. Bine, nu imi pasa la nivelul de a ma razvrati impotriva conditiei umane, dar sa filosofez pe tema imi place :) Editat Septembrie 18, 2016 de stupid_me Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17965 Raportează post Postat Septembrie 18, 2016 Practic am „sărit” la un singur filosof, anume la Schopenhauer. care a abordat această temă. Alții care să se fi ocupat de problemă nu-mi vin acu' în minte. Și am făcut-o în speranța de a îmbogăți discuția, de a aduce elemente noi într-o dezbatere la care, eventual, ne putem raporta sau de care să ținem cont. În virtutea propriei experiențe, pentru a nu avea iluzia că am descoperit apa caldă, consider că în filosofie, la fel ca în orice alt domeniu, e valabil adagiul: „Deschide cartea ca să înveți ce au gândit alții; închide cartea ca să gândești tu însuți”. Părerea mea despre tema propusă o voi spune și eu, sper, cât de curând și o voi broda pe marginea lui Schopenhauer. 3 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Stu' 13009 Raportează post Postat Septembrie 18, 2016 (editat) Hai atunci sa aduc si eu un citat, nu e filosof, dar e. ,,Instinctul sexual e innascut si e primit de catre barbati pur si simplu, iar femeile invata sa traiasca in timp cu el.'' Poate nu e chiar mot-a-mot, dar cam asta e ideea, pe care eu o gasesc a fi profunda. Lasand la o parte toate acestea, haide sa incercam sa inlocuim barbatii si femeile din textul de mai sus cu ,,unii oameni''. Mi se pare mai fair play si mai usor de analizat. Daca luam ce spune Sch. cu ce spune acest filosof, sa ii spunem amator, ..ce rezulta? Act de vointa pe fondul unei disponibilitati psihice si fizice. Hm. Daca ai si dezvolta. Altfel putem intelege un infinit de lucruri din asta.. Editat Septembrie 18, 2016 de stupid_me Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Allexandrra 8936 Raportează post Postat Septembrie 19, 2016 Lasand la o parte toate acestea, haide sa incercam sa inlocuim barbatii si femeile din textul de mai sus cu ,,unii oameni''. Hai. Atunci iese ca unii sunt guvernati de instinct si altii guvernati de legi (morale, estetice, spirituale). Si unii si altii iubesc, dar vedem ca la cei din urma dragostea capata conotatii morale, estetice, spirituale, nu e instinctuala sau tinde sa nu fie pur instinctuala. Sa trag concluzia ca acestia sunt pacaliti prin altceva decat instinct? Daca asa stau lucrurile, si Schopenhauer a cazut in pacatul generalizarii. Daca luam ce spune Sch. cu ce spune acest filosof, sa ii spunem amator, ..ce rezulta? Nu stiu ce rezulta, ca n-am inteles ce zice. In ce sens `femeile invata sa traiasca cu instinctul sexual`? Cu instinctul sexual primit de barbat sau cu ala al lor pe care nu l-au primit? Plus ca nu cred ca femeile nu au instinct sexual. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Stu' 13009 Raportează post Postat Septembrie 19, 2016 (editat) Fireste ca atat unii cat si altii se nasc cu instinct sexual. Intrebarea e daca nu cumva unii il primesc si il traiesc ca atare fara atatea retineri si altii ...mai greu :). Si de ce? Daca ne gandim la femeie, desi am spus ca nu mi se pare corecta abordarea, trebuie sa recunosc ca ea are nevoie in general de mai multa atentie decat are nevoie un barbat pentru a se simti bine in pat. Cel putin pana la un anumit..nivel.Chiar si femelele, dam un exemplu leoaicele, nu par a fi la fel de in largul lor in timp ce. Pe de alta parte, cand pisicile sunt in calduri ridica ele codita. Etc etc. Femeile risca mereu sa ramana insarcinate si dupa studiile care s-au facut - dpdv psihologic se relaxeaza mai greu. Si daca tot ai amintit de spiritual, in ce masura se confunda/completeaza cu sexualitatea? Cat despre ce spune Sch., atunci de ce femeile, chiar si dupa ce nu mai ovuleaza si deci nu mai pot procreea, tot au instinct sexual? Editat Septembrie 19, 2016 de stupid_me Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
master.omega 327 Raportează post Postat Septembrie 19, 2016 Dragostea e un act de vointa:"vreau sa ti-o pun". 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
