Sari la conținut
Forum Roportal
The Unknown

Story de emigrare

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

Ajutata de politisti si de avocati din doua tari ca sa fuga de sotul ei, latino lover Hector ...

 

 

 

Irina Cristescu, fiica proprietarilor Opticris, nu poate scapa nici in Romania de cosmarul vietii din Mexic. Tanara de 25 de ani lupta ca sa-si pastreze alaturi fiica de doi ani, impreuna cu care a fugit din casa sotului milionar Hector Bitar, un barbat violent si cazut in patima drogurilor.

 

Nu i-a fost deloc usor sa ia decizia de a parasi in mare graba Mexicul, mai ales ca fetita ei, Alessia, nu avea mai mult de doua luni. Dupa ce a gasit mesajele care i-au dat de inteles ca sotul incearca sa scape de ea, Irina (25 de ani) si-a alertat familia din Romania. Parintii si sora ei au venit de urgenta in Mexic, decisi sa o ajute pe tanara si gandindu-se ca un divort poate fi si civilizat, mai ales ca Irina semnase inainte de casatorie un act prin care renunta la orice pretentii financiare de la Hector Bitar. Familia Cristescu a incercat sa discute civilizat cu Hector Bitar (46 de ani) si cu parintii acestuia, insa acestia doreau un singur lucru: fetita sa ramana la ei. Surse din anturajul familiei romancei au povestit pentru Click! ca, in acel moment, oamenii s-au decis sa apeleze la autoritati.

 

Dusi la aeroport cu masina blindata


"Au mers atat la Ambasada Romaniei, cat si la Amabasada Statelor Unite, pentru ca Alessia este cetatean american. Toti le-au spus ca situatia este foarte complicata si ca ar trebui sa contacteze o casa de avocatura si sa plece rapid din Mexic. Primul avocat  pe care l-au contactat le-a dat intalnire la mall si le-a cerut pasapoartele si actele de nastere in original. Li s-a parut suspect, asa ca i-au rugat pe cei de la Ambasada SUA sa le recomande pe altcineva", ne-au povestit sursele citate.

 

Suspiciunile erau indreptatite, mai ales ca familia milionarilor Bitar avea rude si prieteni in cele mai inalte cercuri din administratie, politie si justitie! Casa de avocatura care le-a fost recomandata i-a sfatuit sa plece rapid in SUA, in timp ce avocatii vor depune plangeri in justitie. Cu toate precautiile luate, familia Cristescu n-a scapat de probleme. Cand au ajuns la aeroport, unde au fost transportati cu o masina blindata, au constatat ca biletele care le fusesera rezervate nu erau valabile!

 

"Cei de la ghiseu le-au spus ca fusese o greseala, ca biletele fusesera vandute de doua ori si ca trebuie sa astepte urmatoarea cursa. In scurt timp, in aeroport, ca-n filme, si-a facut aparitia Hector Bitar, impreuna cu bodyguarzii". Ulterior, intr-un interviu, mexicanul s-a laudat ca are la aeroport prieteni care il informau cu privire la listele de pasageri. "Printr-o minune, Irina si fetita au reusit sa scape", au povestit pentru Click! apropiatii familiei.

hector87878.jpg?itok=_-aQVZlE

Au schimbat doua hoteluri intr-o noapte

Pana la urma, au reusit sa se imbarce intr-o aeronava cu destinatia Houston, America. Cand au ajuns acolo, au fost insa retinuti in aeroport. Motivul? Gratie influentei si banilor, familia Bitar reusise sa obtina, in timp record, un mandat prin Interpol, Irina Cristescu fiind acuzata de rapire de minor. La capatul unui interogatoriu care a durat circa 20 de ore, politistii si agentii FBI au concluzionat ca, din punctul lor de vedere, romanca nu se face vinovata. "Irina le-a povestit ce viata ducea alaturi de sotul care se droga, se imbata si era violent, le-a aratat dovezi, mesajele de amenintare. Cu totii au fost escortati la un hotel din apropiere si sfatuiti sa plece chiar a doua zi. Problema era ca trebuia inchiriat un avion privat care sa ajunga in Romania fara nici o escala, deoarece in orice tara ar fi avut probleme din cauza mandatului prin Interpol", spun sursele Click!.

Oamenii mexicanului insa nu intrasera "in concediu". Cu toate precautiile luate, politistii le-au batut la usa la miezul noptii si le-au spus ca trebuie sa se mute in alt hotel, pentru ca acolo nu mai erau in siguranta. La urmatoarea cazare, au fost folosite la receptie nume false, iar o masina a politiei a stat in permanenta langa hotel.

La capatul a doua zile de cosmar, Irina Cristescu si familia ei ajungeau la cativa pasi de avionul care urma sa-i transporte in Romania. Si aici a fost un mic incident: soferul i-a transportat initial la un avion care, culmea, urma sa-i duca in Mexic! Intr-un final insa, cei cinci au ajuns in Romania, pe data de 23 martie 2014.

Cei care cunosc adevarata poveste a Irinei Cristescu spun ca "bate" orice scenariu de film de aventura. Si, in plus, finalul este departe: tanara trebuie sa lupte in continuare pentru fetita ei, Alessia, dupa ce Tribunalul Bucuresti a stabilit recent domiciliul fetitei in Mexic, la tata!

 

Irina si Hector s-au casatorit in 2011
 
eidoi77867.jpg?itok=0daOEIGC

 

Cei doi lupta pentru custodia fetiței

Irina Cristescu (25 de ani), fiica patronilor Opticris, s-a casatorit in 2011 cu milionarul Hector Bitar de la Pena, un barbat cu 21 de ani mai in varsta. In ianuarie 2014 s-a nascut fetita lor, Alessia. Mexicanul, a carui familie face afaceri in domeniul hotelier, si-a aratat repede adevarata "fata": era un impatimit al alcoolului si drogurilor, iar din anturajul sau nu lipseau asasini platiti. Unul dintre cei mai buni prieteni ai sai este Juan Manuel Turcot, suspectat ca ar fi ucis cu sange rece un avocat care l-a trimis la puscarie pentru furturi din locuinte. "Putem folosi si alte metode daca o rapim pe Alessia, pe ea putem s-o declaram nebunaa"s-o deportam" e o piedica in viata mea", sunt doar cateva dintre planurile pe care si le faceau barbatii si prin care urmareau sa scape de Irina.


stirile.rol.ro

 

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri



Daniel Lovasz, maior în US Army: Armata română m-a călit, armata americană mi-a schimbat viața | VOCEA DIASPOREI


 








 


Brașovean la origine, Daniel Lovasz a plecat în 1995 pe un vas de croazieră, ca ospătar, în căutarea El Dorado-ului american. Aerul de munte și viața grea din comunism l-au pregătit pentru aventura vieții sale.


Daniel Lovasz s-a înrolat în armata americană la doar câteva luni după ce a debarcat de pe vasul de croazieră și a decis să-și încerce norocul pe pământul făgăduinței. Acum, românul este maior în US Army Reserve și profesor la o universitate din South Carolina. Palmaresul său școlar este încununat și cu un doctorat în Health Administration.


Visul american a devenit realitate, iar Daniel Lovasz poate fi considerat un „poster-boy“ al succesului în State. Viața profesională de succes este dublată de o familie împlinită. Daniel este un tip norocos, are o soție frumoasă și trei copii grozavi. Cățelul și pisica sunt detalii secundare în această poză de familie.


Ospătar pe un vas de croazieră


Viorel Vintilă: Daniel, de ce ai ales, în urmă cu aproape 20 de ani, să te înrolezi în armata americană?


Daniel Lovasz: După ce mi-am terminat contractul pe vase de croazieră, ca ospătar, am decis să rămân pe pământ american, unde m-am angajat tot ca ospătar, dar într-un restaurant. Din păcate, era o muncă „nasoală“, care mă nemulțumea total. Nu de asta venisem eu în America. Destinul mi-a fost schimbat când, într-o zi, citind ziarul local la secțiunea „Angajări“, am dat de un anunț interesant: US Army căuta voluntari. A doua zi am sunat la centrul de recrutare și mi s-a spus că trebuie să dau un test – ASVAB Test –, să văd dacă mă calific. Am trecut cu „flying colors“ (cu ușurință – n.n.) și m-am înrolat ca un Combat Medic. A fost cea mai bună decizie din viața mea, o decizie care mi-a schimbat viața, și acum pot spune cu siguranță că trăiesc Visul American. Îl trăiesc însă cu ochii deschiși.


Cum a fost perioada inițială de pregătire, numită Basic Training?


A fost o experiență extraordinară, nu mi-a fost greu mai deloc, deoarece eram deja într-o formă fizică foarte bună – față de mulți americani care erau „out of shape“. Am reușit să am un scor maxim, de 300 de puncte la Physical Training. Acest PT constă în două mile de alergare, flotări și abdomene. Le-am dat clasă celorlalți! Am fost primit foarte bine de către colegi și apreciat de sergenții cu care făceam instrucție. Am fost acceptat și considerat un membru de bază al companiei din care făceam parte. Am avut scoruri foarte bune și la trageri, și la exercițiile militare din perioada de pregătire. Am avansat foarte repede pe scara ierarhiei militare, de la E1 (soldat) la E5 (sergent), în numai 18 luni, ceea ce nu e ușor în armata americană.


US Army – „un fel de Disney Land“


Știu că în armata americană, pe lângă pregătire de bază, pur militară, ești pregătit și într-un anumit domeniu. Care a fost specializarea ta și de ce ai ales acest job?


Inițial am fost Combat Medic, după care am fost Registered Nurse. Am urcat în ierarhie și am devenit ofițer, în prezent am gradul de maior în US Army Reserve și sunt Assistant Professor la Charleston Southern University.


Care au fost cele mai grele momente în perioada de Basic Training și cum le-ai depășit?


Perioada inițială de pregătire, Basic Training, mi s-a potrivit ca o mănușă, a fost ceva „fun“ pentru mine. Eram mulțumit că îmi făcusem prieteni, aveam un scop în viață, aveam un acoperiș și mâncare bună la dispoziție. În plus, mă mai și plăteau! Pentru mine a fost ușor, pentru că trecusem și prin armata română, o altfel de armată, în care, de regulă, soldații erau tratați fără respect și de multe ori umiliți. În plus, aveam în spate greutățile perioadei comuniste, care m-au călit și m-au pregătit fizic și moral pentru viața din State. Ca să glumesc puțin, pregătirea militară de bază din US Army a fost un „Disney Land“ pentru mine! În timp ce unii dintre colegii mei de arme se plângeau mai tot timpul, se cereau acasă sau amenințau chiar că se sinucid, eu mă trezeam în fiecare dimineață bucuros și satisfăcut că sunt sănătos, am un job și sunt apreciat de către subofițeri și ofițeri. Mentalitatea mea era total diferită față de cea a multor colegi.


Mai ești încă în armată? Cu ce te ocupi acum?


Da, încă mai activez. Acum fac parte din US Army Reserve. Pe lângă jobul meu ca profesor asistent de la universitate, trebuie să mă prezint la unitate, un weekend pe lună, pentru pregătire. De asemenea, timp de trei săptămâni pe an, trebuie să iau parte la exerciții de mobilizare. Am gradul de maior și sunt responsabil cu mobilizarea și educația medicală. Unitatea din care fac parte este o unitate de suport medical, care asistă spitalele și misiunile medicale în care US Army este implicată.


Soția, texană din El Paso, a avut misiuni în Irak și Kuweit


Și soția ta este în armata americană…


Așa este. Ea însă este în Active Duty, eu sunt în Army Reserve. Și ea, ca și mine, este maior în armata americană, având la bază pregătirea în domeniul psihiatriei. În prezent este psihiatru și consultant la Surgeon General.


Cum v-ați cunoscut?


Soarta a făcut să ne întâlnim într-un bar, în Washington D.C. Eu eram încă în școala medicală în Walter Reed, ea era tot în școala medicală, dar în Navy National. Este americancă, originară din El Paso, Texas. A fost dragoste la prima vedere, o dragoste care continuă și în prezent. Sunt un tip norocos.


Am văzut poze cu familia ta, pe Facebook: o soție frumoasă, două fete superbe și un băiat năzdrăvan. Cum se împacă armata cu „jobul“ de tată?


Mulțumesc frumos. Pentru mine, familia reprezintă totul. Trebuie să recunosc că au fost și timpuri mai grele. E greu și când, pentru trei săptămâni, în fiecare an, trebuie să plec din South Ca-rolina și să particip la pregătirea obligatorie de mobilizare în Texas. Este greu să fiu departe de familie. Însă cea mai grea perioadă a fost când soția mea a fost mobilizată și trimisă în Irak și în Kuweit. Pentru prima dată, a trebuit să preiau și jobul de mamă! Pe lângă obligațiile mele militare și civile, aveam și cursuri de urmat, învățam pentru doctoratul în Nursing. În plus, trebuia să mă ocup de copii full-time… Dar, slavă Domnului, m-am descurcat!


„Oricât ar fi de greu, există și o luminiță la capătul tunelului“


Ce influență a avut armată americană în viața ta? Prin ce se deosebește de armată română?


Armată americană mi-a schimbat, practic, destinul. M-a învățat disciplină, respect și toleranță. Deși există o birocrație crasă, totuși se pune accent pe munca de echipă, pe colaborare și pe obiective. Cred că armata americană mi-a schimbat mentalitatea, eu fiind un tip mai impulsiv… Aici am învățat să fiu mai cumpătat și mai temperat. Rămân totuși recunoscător și perioadei din armata română, pentru că m-a călit și, în ciuda mizeriei și umilinței cu care eram tratați cei din ciclul întâi, mi-a prins bine. Toate experiențele negative din armata română mi-au creat o nouă perspectivă și m-au învățat că, oricât ar fi de greu, există și o luminiță la capătul tunelului. O luminiță pe care, din fericire, eu am găsit-o și care mi-a luminat și încă îmi luminează destinul către o viață împlinită.


Ce îți place cel mai mult în America?


Îmi place stilul american de viață, stil cu care m-am acomodat foarte bine. Sunt atât de multe locuri de vizitat, încât mi-ar trebui un concediu de câțiva ani ca să le văd pe toate! Orlando și Las Vegas sunt locuri pe care le vizitez în fiecare an. Îmi place că aici, în State, ai posibilitatea să devii orice dacă te înhami la efort.


Și ce îți displace în America?


Nu-mi place faptul că unii, și nu sunt puțini, se consideră victime și consideră că merită ca statul să-i ajute, în timp ce ei nu depun niciun efort să-și continue studiile sau să-și caute un job. Aleg să stea la mila statului. În fapt, „they are missing the big picture, the American Dream“ („pierd esențialul, ratează Visul American“– n.n.).


Sunt mulți români în armata americană?


Cunosc încă vreo cinci români care sunt în US Army și cu care mențin o legătură prietenească. Cu unii ne vizităm când sunt în San Antonio, Texas. Toți suntem fericiți de alegerea făcută, aceea de a face parte din armată americană, și suntem mândri că servim noua noastră țară, o țară adoptivă care ne-a schimbat destinul și care ne-a primit cu brațele deschise. Cred că armata americană este o opțiune bună, deoarece, pe lângă pregătirea fizică și instrucție, beneficiezi și de posibilitatea de a învăța o nouă profesie. În plus, ai și numeroase beneficii educaționale, școlarizare plătită dacă decizi să urmezi o universitate.


Ce sfat i-ai da unui român care se gândește să se înroleze în armata americană?


Celor care vor să servească sub Uncle Sam le pot spune doar atât: great choice! (grozavă alegere! – n.n.).


Cum îți petreci timpul liber?


În timpul săptămânii merg la sala de fitness sau la o cină cu soția. Îmi place să merg la filme și să fac cumpărături. În weekend facem drumeții sau îmi scot barca pe lac și plecăm într-o mică croazieră. De asemenea, îmi place tubing-ul, e amuzant să te dai pe Guadalupe River cu camera de tractor. Când am câte o săptămână liberă, plec la Las Vegas, Orlando sau New York. Iarna la schi, în Utah sau în Colorado. Mai mergem în câte-o croazieră, prin Caraibe… Sunt foarte familiar cu „barca“, doar am lucrat ca ospătar doi ani, pe vapor, înainte de a rămâne în State!


Cât de des vii în România? Îți este dor de Brașovul natal?


România și Brașovul sunt veșnic în inima mea, sunt parte din ADN-ul meu. Merg în țară în fiecare an, câte trei săptămâni, la Brașov – cel mai frumos oraș din țară. Mă bucur să-mi revăd mama și fratele și, bineînțeles, prietenii, pe care nu i-am uitat și care nu m-au uitat. Mi se face tot timpul dor de casă când sunt în State. Vreau ca în viitor să stau cât mai mult în țară, probabil voi sta jumătate de an în State și cealal-tă jumătate în România. Când vor crește copiii și vor merge la universitate, iar eu voi fi la pensie, sigur îmi voi muta rezidența la Brașov!


 








romanialibera




Editat de The Unknown

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Fetele Elenei Carstea, soldati in armata Statelor Unite

 

s604x0_Elena_Carstea.jpg

 

Artista este foarte mandra de cele doua fiice ale sale, pe care le-a adoptat de cand erau micute. Dupa sora sa mai mare, fiica cea mica a Elenei Carstea a imbracat si ea uniforma militara.

   

Au avut sansa ca in urma cu ani buni una dintre cele mai cunoscute soliste de la noi, la acea vreme, sa le ia sub aripa sa, direct de la orfelinat. Sanda si Adriana, cele doua fiice adoptate de Elena Carstea au crescut insa frumos. In prezent, ele ii dau numai motive de satisfactie mamei lor.

 

Plecate in America, odata cu artista, in urma cu mai bine de zece ani, acestea incearca acum sa-si cladeasca o cariera, prin forte proprii. Sanda a absolvit deja cu brio liceul anul trecut, si a fost plecata doi ani consecutiv in Armata Americana. A rezistat cu brio instructiei destul de grele, mai ales pentru o fata, e vorba despre antrenamentele facute in Garda Nationala, dar nu a renuntat la visul ei.

Mai nou, si fiica cea mica a artistei, Adriana, a imbracat si ea uniforma militara si a fost prezenta chiar la ceremonia de acordare a unor distinctii tinerilor cu merite deosebite. Aceasta mai are putin pana-si termina liceul, dar pare sa aiba aceleasi inclinatii ca si sora sa.

Elena_Carstea1.jpg

 

cultural.bzi.ro

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 

Povestea tinerei din Fălticeni, bursieră la Princeton: "Am fost acceptată la Goldman Sachs"

22-craciun-605x.jpg

 

Puţini studenţi se pot mândri că au fost acceptaţi la „Universitatea lui Einstein“, iar printre ei se numără şi Iustina Crăciun, medaliată olimpică internațională la astrofizică.

Originară din Fălticeni, Suceava, Iustina Crăciun, 21 ani, este un adevărat specialist în astronomie şi astrofizică, dar nu acesta este drumul pe care vrea să îl urmeze în viaţă. Pasiunea pentru astrofizică i-a fost insuflată de către tatăl său, Petru Crăciun, coordonator al lotului olimpic.

Prima medalie internaţională, de bronz, a obţinut-o la Olimpiada de astronomie şi astrofizică din Crimeea din 2010. Au urmat alte medalii de bronz câştigate la olimpiadele din Polonia (2011) şi Brazilia (2012). În 2013, în Grecia, Iustina a reuşit cea mai bună performanţă, obţinând două medalii de aur pentru proba individuală şi pentru cele mai inovatoare răspunsuri oferite. La ultima ei participare la olimpiadă, ediţia din 2014, organizată la Suceava, Iustina a câştigat o nouă medalie de aur. În total, lotul naţional, a obţinut în acel an şase medalii de aur. Iustina, precum majoritatea olimpicilor români, a terminat liceul internaţional de informatică din Bucureşti (International Computer High School), cu nota 10. A obţinut burse la trei universităţi engleze, două americane şi una din Singapore, însă a ales în cele din urmă Princeton. „Am ales Princeton pentru că acolo a fost profesor Einstein, dar şi pentru că au o facultate de fizică şi astrofizică cu nişte laboratoare fantastice“, explică Iustina Crăciun alegerea ei.

Practică la Goldman Sachs

În prezent, românca este în anul trei la Princeton şi studiază în departamentul de Economie. Anul acesta, ea a fost implicată în mai multe proiecte derulate în campus, iar unul dintre acestea a fost legat de finanţarea şi implementarea unui proiect de cercetare care măsoară impactul  educaţiei asupra copiilor dezavantajaţi cu vârstele între 0-3 ani. Studenta din Fălticeni face parte, totodată, din comitetul de finanţare al evenimentelor organizate în campus cu scopul de a oferi studenţilor alternative de distracţie care nu implică alcool.

Legat de planurile de viitor, olimpica la astrofizică, a ales o carieră în domeniul financiar. „Am acceptat un internship la Goldman Sachs, una dintre cele mai prestigioase bănci de investiţii din lume, în divizia de „Investiţii Bancare“ şi voi locui în New York peste vară. Intenţia mea este să rămân în Statele Unite după terminarea facultăţii şi să lucrez pe Wall Street în domeniul financiar“, a precizat Iustina Crăciun. Cu toate acestea românca nu intenţionează să se stabilească în America, ci vrea să revină în ţară pentru a-şi îndeplini visul.

„Cel mai mare vis al meu este să iniţiez o fundaţie în România pentru promovarea copiilor dezavantajaţi, în principal dedicată copiilor orfani. Plănuiesc să mă întorc în România atunci când voi avea resursele şi experienţa necesară  pentru a implementa acest vis“, a afirmat Iustina. În timpul liceului, ea a fost voluntar pentru organizaţiile „Salvaţi Copiii“ şi „Crucea Roşie“. De asemenea, s-a implicat în pregătirea elevilor pentru olimpiade fiind co-autor al unei lucrări de specialitate, volumul „Probleme de Astronomie şi Astrofizică pentru olimpiade naţionale şi internaţionale“.

Scurt CV

- Anul III, Universitatea Princeton, Departamentul Economic

- Elevă a liceului International Computer High school of Bucharest

- 9 medalii la Olimpiadele Inter­naţio­nale

- Limbi străine: engleză, franceză, spaniolă.

capital.ro

**********************

"Cu toate acestea românca nu intenţionează să se stabilească în America, ci vrea să revină în ţară pentru a-şi îndeplini visul."

:no:   Fraza asta nu-si are loc in text, pariez in orice ca ea n-a spus asta!!!   Vise din astea financiare doar in State se indeplinesc!!!

Ca sa fie angajata in acele functii, trebuie sa fie cetatean american!!!  

Cand firmele l-au adus aici si-i platesc educatia si cheltuielile cu traiul (ca nu tac-su-i trimite bani din Romania peste $150000/an sa studieze tanara) se zice bursa prin Falticeni, investitie in State,  in contract sta conditia ca va lucra pentru ei.   

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
O vedetă de la noi se umilește în SUA.  Cum își câștigă ... Oltița Chirilă, a fugit din luminile scenei românești pentru a fi barmaniță în Las Vegas 

E legal sau ilegal in State, asta este intrebarea ca prostitutia este LEGAL numai in Las Vegas!!!   Sa fi adus cineva aici cu forta sau de ce este asa de umilita???

Acolo parca era platita-n aur ...  pentru cariera artistica!!!    Poza artistica spune totul dar nu-i e jena decat de a fi barmanita!!!IMG_0035-768x1024.jpg

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Sicilia Foto Shutterstock

"Visul unei familii din Finlanda care s-a mutat în orașul sicilian Syracuse s-a încheiat brusc după doar două luni, motiv pentru care acest lucru a creat un scandal mediatic în Italia.    Elin și Benny Mattsson, un cuplu în vârstă de 40 de ani cu patru copii de 15, 14, 6 și 3 ani, au decis să renunțe la noua lor viață după ce și-au dat seama că școlile locale și sistemul educațional cu care se confruntă odraslele lor nu se ridică la standardele lor finlandeze.

Ea a scris că cei patru copii ai ei s-au plâns de elevii locali gălăgioși și indisciplinați care "țipă și bat în masă", fluieră în clasă și își petrec toată ziua la birouri, fără prea multă activitate fizică sau pauze de aer proaspăt pentru a stimula învățarea, și fără opțiuni de hrană.

Profesorii se uită "cu dispreț la elevi" sau țipă, a spus ea, și au un nivel scăzut de cunoaștere a limbii engleze.

Chiar și grădinița frecventată de cel mai mic copil al ei nu se ridică la standarde, a spus ea, fără mașinuțe de jucărie, obiecte de cățărat sau cutii de nisip cu care să se joace copiii."

*Desi nu este vorba despre romani, tot la emigrare apartin din moment ce-si parasesc cuibusorul caldut nesilit de nimeni*.   

https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/dezamagirea-unei-familii-care-s-a-mutat-intr-un-2234734.html

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Mii de rusoaice au dat buzna în această țară și au un scop precis. Ce stă la baza migrației

"În cursul anului 2022, în Argentina au sosit aproximativ 10.500 de femei din Rusia, însărcinate, care au născut acolo, potrivit datelor Oficiului pentru Migrație.   Dintre acestea marea majoritate, peste 7.500, s-au întors în Rusia, în decurs de o lună și jumătate, și nu s-au mai întors niciodată, ceea ce a trezit o lungă serie de suspiciuni.  Vor doar pașaportul argentinian. Deoarece, în prezent este foarte dificil să călătorești cu un pașaport rusesc, rușii caută soluții disperate, drept pentru care recurg să călătorească la celălalt capăt al lumii, în Argentina.  Pașaportul argentinian permite intrarea, fără viză, în 171 de țări, inclusiv în cele europene.   Pentru a obține un pașaport, este necesară naționalitatea. Faptul de a avea un copil născut în țară, le permite părinților să obțină cetățenia argentiniană."

https://evz.ro/filiera-argentina-mii-de-rusoaice-au-dat-buzna-in-aceasta-tara-si-au-un-scop-precis-ce-sta-la-baza-migratiei.html

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Un vis împlinit. O româncă a cumpărat un avion Boeing și l-a transformat în casă. Video

Un vis împlinit. O româncă a cumpărat un avion Boeing și l-a transformat în casă. 

"Carla Cary a emigratcu familia în Statele Unite unde și-a făcut o carieră, după care s-a gândit că trebuie să își pună în aplicare visul din copilărie, și anume acela de a avea o casă într-un avion.     Acum, întreg proiectul imobiliar, care a devenit cunoscut în toată America, ..."

*Poate in localitatea unde stau a fost publicat de un canal de TV local, ca asta nu este NEWS pentru urechea americanilor!!!

********

PS: - Nu scrie niciunde ca este o romanca, in articolul american, doar "The Californian" ... daca mai cititi si comentarile cititorilor ...

parca-i mai bine ca n-au scris de unde este original Carla!!!

https://www.express.co.uk/news/weird/1785355/tiktok-boeing-777-transformation-into-dream-home

Eu n-am auzit de asta, poate pe Yahoo au postat ceva, insa langa aeroport in acea galagie infernala sa vrei sa locuiesti, chiar

si temporar, nu este pe gustul multora, ca sa nu zic ca nu "IUBESC" avioanele. 

Stiam ca in limba romana iubim doar fiinte umane ca noi,  iar restul doar ne place, dar mai nou se iubeste si biciul ca si masina

si banii care vine la pachet cu INTERLOPUL.

De ce nu incepeti ca oricare alt ziar sa puneti evenimentul pe harta, Amerika este un teritoriu imens, daca nu se stie de unde sint

de ce mai umpleti spatiu cu romance inventive.  Poate sa inchirieze romanilor din CANADA in vacanta de vara prin Statele Unite la

CERSIT si altele, ei apreciaza un loc din asta unde vecinii nu vor reclama la politie pentru galagia provocata!!!   

https://evz.ro/un-vis-implinit-o-romanca-a-cumparat-un-avion-boeing-si-l-a-transformat-in-casa-video.html

Editat de The Unknown

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×