Eu NU sunt scriitor, dar am câţiva prieteni care sunt. Unii trăiesc din chestia asta, alţii cam trag mâţa de coadă, unii sunt cunoscuţi, alţii încă visează o oarecare notorietate. Nu ştiu exact ce te interesează pe tine, ce te mână înspre scris, dar, din ce văd la prietenii mei, chestiile de care se lovesc sunt cam următoarele:
1. Cum scrii este treba ta. Dar trebuie să fii conştient şi de felul în care vei fi receptat. Dacă scrii prea cuminte, n-o să le placi criticilor. Dacă scrii pe placul criticilor, nu prea o să placi publicului. Nu ştiu unde se găseşte echilibrul între cele două. :D
2. Nu prea te poţi numi scriitor dacă nu eşti publicat de o editură cât de cât cunoscută. Ca debut merge să publici un prim volum la o editură mică, necunoscută. Se practică aşa ceva, fiindca ai nevoie să arăţi publicului că exişti - să poţi încerca să băgi câteva zeci de volume prin librării (dar va trebui să negociezi cu fiecare în parte, practic să te rogi de ei), să poţi trimite câteva zeci de volume tuturor criticilor şi revistelor literare pe care le ai pe listă, în speranţa că le vei atrage atenţia şi că îţi vor scrie cronici sau că vor pomeni numele tău în vreun fel în mediile literare. Dar editurile mici, de bloc, trebuie să rămână doar pentru faza debutului. Dacă vei continua cu al doilea, al treilea volum etc tot la edituri de colţul blocului, rămâi un scriitor de colţul blocului şi nu vei avea nici o vizibilitate. Poţi să faci cadou cărţile prietenilor şi te poţi lăuda că eşti scriitor, dar nu eşti.
3. Vânzare? Nici nu are sens să te gândeşti la aşa ceva dacă nu ţi-ai făcut un nume vehiculat de toată lumea, de marile edituri sau măcar de lumea literară (medie, mică şi pestriţă). În România nu se cumpără carte de autori contemporani, doar vreo 3 au vânzări bune, alţi vreo 15 - 20 la limita satisfacătorului, alte câteva zeci reuşesc abia să-şi acopere cheltuielile, restul scriitorilor plasează volume ca să adune praful în rafturile librăriilor. Nici librăriile, nici editurile nu fac vreo promovare autorilor şi volumenlor, aşa că nu-ţi pune speranţa.
4. Dacă scrii, atunci ar fi bine să începi să citeşti din scrierile tale la ceruri literare, cenacluri, reviste, seri de lectură. Astea sunt manifestări pe la care circulă criticii (de anvergură locală sau judeţeană, eventual unii din ei cu un nume la nivel naţional). Aceste cenacluri reprezintă primul filtru: dacă ai atras atenţia aici, înseamnă că scrii ceva interesant. Poate vreo revistă literară sau judeţeană îţi va publica ceva, apoi alta, dacă eşti bunicel-bunicică, după aia este o chestie de perseverenţă. Poţi să începi să te autopromovezi pe diverse portaluri sau grupuri specializate (gen Republica Poetică sau altele de gen) - e un pic greţos să încerci să te auto-promovezi, dar, dacă vrei să te faci scriitor, cu lămâie trece. 
