Jump to content
Forum Roportal

Rate this topic

Recommended Posts

Acum 22 minute, Cezara6 a spus:

E acțiune pe aici... 

Garg, pe tine te doare când ai crize de lombo si călcâiul? S-o soldul? Zic de durere pe diagonala, de ex: sold stâng, calcai drept+ spatele. 

Medicii si-au dat cu presupusul. Pana nu fac RMN, va rămane la fel de urata treaba. Si doctorița intra in concediu. 

Eu? Euu nu practic nici un sport, doar merg, de multe ori peste 15000 de pași pe zi. Dar cred ca nu o sa mai fac si asta. Sunt zob. 

Îmi arde-n sânge o dorința pura de a anihila in trepte,
Inerția care ma călăuzește spre câmpii sterpe,
Fără cânturi de harfe ce-n acorduri alerte
Fac sa triumfe netarmuitul faptelor incerte. 

Gura lui Orcus mi-așterne in fata nimicul,
Al celor care si mine iubesc ciripitul, 
De-as crede in el, dar cum nu cred imi ucid si dorința de a ucide,
Tipatul din slovele mele suferinde. 

Autogara Iași, 28.11.2020

Eu am spondiloza, hernie cervicala, cifoza si osteofite (ciocuri pe coloana, mai pe românește), posibil sa am si hernie lombara, trebuie sa fac un RMN sa fiu sigura. Tot ce pot sa-ti spun din experienta mea e ca antiinflamatoarele si alte dracovenii nu ajuta, ba mai mult, in timp risti sa iti bulesti ficatul, sa iei multe kg in plus, ceea ce iti va afecta si mai mult problemele de sanatate pe care le ai deja, sa dezvolti toleranta la pastile si sa tot cresti dozele. Si sunt multe alte efecte secundare pe care unii neurologi evita sa ti le spuna, ca sa nu zic ca le omit intentionat, sunt mult prea multe sa ti le insirui. Kinetoterapia ajuta, dar pentru a-ti fi prescrise exercitiile potrivite ai nevoie de un RMN, niciun terapeut serios nu-ti va recomanda exercitii fara sa-ti vadă RMN-ul. Problema e ca exercitiile alea trebuie sa le faci toata viata, daca chiar vrei sa te ajute cu adevarat, altfel te vei simti bine doar pe perioada terapiei si apoi iar iti va fi rau. Cum spune King, trebuie disciplina, eu am avut o perioada foarte agitata si le-am lasat balta si, ghici? Durerile au revenit. Ma mai ajuta sa-mi dau cu un gel de Gheara diavolului de la plafar si cu alifia aia chinezeasca in ambalaj verde cu un cap de tigru pe ea (tot de la plafar) si sa imi infasor un prosop in jurul gatului, ma feresc de curent si ince4c sa port mereu o esarfa care sa imi protejeze gatul. Sunt si exercitii de yoga, unele le-am facut si eu, cum ar fi pozitia fluturelui, care iar ajuta, dar ca si in cazul exercitiilor de kineto, trebuie cautate exercitii blande, unele care sa intareasca musculatura, insa fara a o suprasolicita, pentru hernia cervicala, de exemplu, sunt interzise rotirile capului. 

Sper sa reusesti sa te angajezi cat mai repede si sa ajungi sa iti faci un RMN, sa ajungi la kinetoterapie si sa ti se recomande exercitiile potrivite. RMN-ul si exercitiile de kineto pot fi suportate si de CAS.

Nu te mai necaji cand cineva te blameaza ca nu muncesti, fara ajutor in ziua de azi e greu sa te descurci, iar tu esti pe cont propriu, singura, fara niciun sprijin, iti va fi greu sa iti gasesti drumul, dar o sa-l gasesti. Am fost si eu in situatia ta in tinerete, multi ma condamnau ca nu muncesc, dar niciunul dintre cei care o facea nu tinea cont ca toti, dar absolut toti se angajasera doar datorita recomandarilor si relatiilor pe care le aveau, niciunul nu o facuse pentru ca ar fi meritat cu adevarat locul pe care-l ocupa, loc pe care nici prin cap nu le trecea ca l-au suflat unuia care chiar avea nevoie de el ca sa supraviețuiască. 

  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 2 ore, Cezara6 a spus:

Garg, pe tine te doare când ai crize de lombo si călcâiul? S-o soldul? Zic de durere pe diagonala, de ex: sold stâng, calcai drept+ spatele.

Din amintirile mele, da. Durerea iradia de-a lungul nervului, iar crizele erau atât de cumplite, încât practic nu puteam să mă mișc cu zilele.

Țin minte că într-o dimineață nu am reușit să cobor din pat, atât de tare mă durea spatele. Eram singur, așa că am aruncat pilota jos și m-am rostogolit, căzând peste ea ca un sac de cartofi. După aia încet, încet, în patru labe, am reușit să ajung la baie.

Îmi place poezia ta, are acel "ceva". 

Bravo.

  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 3 ore, Fiero a spus:

Eu am spondiloza, hernie cervicala, cifoza si osteofite (ciocuri pe coloana, mai pe românește), posibil sa am si hernie lombara, trebuie sa fac un RMN sa fiu sigura. Tot ce pot sa-ti spun din experienta mea e ca antiinflamatoarele si alte dracovenii nu ajuta, ba mai mult, in timp risti sa iti bulesti ficatul, sa iei multe kg in plus, ceea ce iti va afecta si mai mult problemele de sanatate pe care le ai deja, sa dezvolti toleranta la pastile si sa tot cresti dozele. Si sunt multe alte efecte secundare pe care unii neurologi evita sa ti le spuna, ca sa nu zic ca le omit intentionat, sunt mult prea multe sa ti le insirui. Kinetoterapia ajuta, dar pentru a-ti fi prescrise exercitiile potrivite ai nevoie de un RMN, niciun terapeut serios nu-ti va recomanda exercitii fara sa-ti vadă RMN-ul. Problema e ca exercitiile alea trebuie sa le faci toata viata, daca chiar vrei sa te ajute cu adevarat, altfel te vei simti bine doar pe perioada terapiei si apoi iar iti va fi rau. Cum spune King, trebuie disciplina, eu am avut o perioada foarte agitata si le-am lasat balta si, ghici? Durerile au revenit. Ma mai ajuta sa-mi dau cu un gel de Gheara diavolului de la plafar si cu alifia aia chinezeasca in ambalaj verde cu un cap de tigru pe ea (tot de la plafar) si sa imi infasor un prosop in jurul gatului, ma feresc de curent si ince4c sa port mereu o esarfa care sa imi protejeze gatul. Sunt si exercitii de yoga, unele le-am facut si eu, cum ar fi pozitia fluturelui, care iar ajuta, dar ca si in cazul exercitiilor de kineto, trebuie cautate exercitii blande, unele care sa intareasca musculatura, insa fara a o suprasolicita, pentru hernia cervicala, de exemplu, sunt interzise rotirile capului. 

Sper sa reusesti sa te angajezi cat mai repede si sa ajungi sa iti faci un RMN, sa ajungi la kinetoterapie si sa ti se recomande exercitiile potrivite. RMN-ul si exercitiile de kineto pot fi suportate si de CAS.

Nu te mai necaji cand cineva te blameaza ca nu muncesti, fara ajutor in ziua de azi e greu sa te descurci, iar tu esti pe cont propriu, singura, fara niciun sprijin, iti va fi greu sa iti gasesti drumul, dar o sa-l gasesti. Am fost si eu in situatia ta in tinerete, multi ma condamnau ca nu muncesc, dar niciunul dintre cei care o facea nu tinea cont ca toti, dar absolut toti se angajasera doar datorita recomandarilor si relatiilor pe care le aveau, niciunul nu o facuse pentru ca ar fi meritat cu adevarat locul pe care-l ocupa, loc pe care nici prin cap nu le trecea ca l-au suflat unuia care chiar avea nevoie de el ca sa supraviețuiască. 

Va fi fizio, nu kineto, asta mi-a spus din prima doamna dr de la recuperare. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Eu m-am cam otrăvit cu opioide azi... Am avut la discreție... Nu stiu ce e in capul meu, de ar fi sa crap, asta e. La ambulanță nu sun. 

Sunt la nebunii astia, in marele târg sucevean. Taică-meu e pus pe harta. 

Dar eu je m'en fiche. 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mormântul cu azalee a comis deicid 



 

Ascult atent cum o drâmbă se unește de-o umbră, 

Ascult și nu-mi vine a crede, 

Parcă ieri eram un simulacru-n sicriu, rânced,  și cu fața strâmbă, 

Un strigoi ce n-a dăinuit, dar în ce-ți redau, complet nu te-ncrede. 

 

Dumnezeu m-a uitat, căci l-am sfidat, 

Doborât de-un gând nemernic l-am dezis alaltăieri, 

De aceea vă relatez cum am ajuns ieri, 

Într-un clarobscur mormânt, cu azalee presărat. 

 

Universurile versurilor armonios se strecoară, 

Peste jurământul existențial pe care Dumnezeu poate că mi l-a impus. 

Îngerii cronofagi mă adumbresc, încetul cu încetul mă omoară, 

Cum aș putea să ajung pentru divinitate un individ credincios, chiar supus? 

 

Apoi,  reîncepe drâmba să se audă, de astă dată, c-un sunet discordant, 

Tac, știu c-al meu comportament închis de-un sicriu, dar debordant, 

Poate s-ajungă la-mplitudini fenomenale, 

Simple consimilitudini cu comportamentele primordiale. 

 

Dar când, abia ieșită din sicriu, reneg tot ce-i necredință. 

Mă căiesc, deși nu pot să iert necunoașterea, 

E în van, nu pot să-i fiu umilă,  nici cu supraomenească silință, 

Am comis deicid, desfigurată mi-a rămas această ființă. 

 

Am prihănit tot ce-a fost firesc, cenușa păcatelor s-a răspândit, 

Învăluind și veselia umanității, la ce bun s-o fi acuzat? 

Și eu voi fi un om vesel și prin urmare osândit, 

Care blasfemator va cânta tropare din drâmbă, un diavol umilit...

 

Azaleele m-au aruncat : ,, E târziu în mai, 

Trebuie să pleci departe, citește Baudelaire, de preferi Voltaire, 

Șlefuiește-ți al tău rudimentar grai,

După vei vedea dacă cugetul necredincios și tern va râmâne aspru și etern! ˝

 

Share this post


Link to post
Share on other sites

Trăia condensat într-un singur sens
Dintr-o constelație a unui îndoielnic univers 
Părea că își găsește iertare,
Punându-și dorințe în stelele căzătoare. 

Avea un renume și doar atât,
Ce falnic ca sticla se sparge cântând,
Răsuna prin camere goale și-n adânc,
Nimicnicie părea a-i fi primul și ultimul cuvânt. 

Se învelea cu ochi nascuti din florile ce-l urmăreau,
Știa că spre apus nu mai erau sori ce apuneau,
Făcea din durere un strigăt de voioșie,
din voioșie fulgera-n furtuni, și se ivea in nori de urgie. 

Sfărâmă stânci că mai apoi sa regrete,
Că nu se deda unor înțelesuri concrete,
Blasfemia cu ras sardonic hăul ce îl implora, Supunere sa faca lui Dumnezeu pentru apa ce din propriile stânci sfărâmate curgea. 

Să fi fost harul divin adevărat, sau al unui mincinos zeu,


Deloc neînteleptul nu diferenția,
Căci totul pentru el era un amalgam,
Ca sângele de vițel ce apa tulbura și-apă ea se revarsă, infam. 


Amar îi era războiul, dar când se aprindea,
Tainic, în suflet se zbuciuma, se răzvrătea,
În beciuri și crame, tăcând, se zvârcolea,
Noaptea pe perna mintea in ospicii ii era. 

Să se fi făcut martir, el un suflet uns,
De către un Dumnezeu în fapte ascuns,
Să fie împărat peste traiuri uitate,
Să sape-n secole, poate și mai departe. 

Asta năzuia, dar în orișicare noapte,
Vorbele Dumnezeului lui îi asurzeau timpanul,
I se spunea că e copleșit de nedreptate,
Daca aude șoapte și nu isi primește cu jind somnul. 

,, De fier de-as fi, tot te-as auzi, atotputernice Dumnezeu,
Cântări ți am adus în timp, dar iată, acum vădit e-un apogeu,
Al neînțelesului ce mi-l strecori prin timpane și pori,
Să mor in zdruncinate gânduri, să mor, sau tu sa mori!

Că de mi-ar mai fi gândul strabatut de deșertul iluzoriu,
As calomnia caustic duhul tău cel derizoriu
As cauta-n vânturi vulturi iubitori de seu,
Sa te transform  într-un al doilea Prometeu. 

Deloc nu înțeleg ce vrei sa fac,
Să umblu-n lume tot pribeg,
Având drept veșmânt un zdrentuit sac?
Ori vrei ca pentru veci sa tac?

Sau poate că ți se pare demn,
Slugilor sa le faci semn,
Coroana sa-mi aducă repede,
Să devin împărat peste spirite inerte.''

Iar zeul lui, auzind acestea, îi spuse cu fățărnicie:
,,Eu vreau ca-n suflet să-ți găsești,
Licori ce-acum nu știi sa îndulcesti,
Zări să contempli cu privirea-ți vie. 

Apoi sa-nchizi totul în tine, 
Lumii noi sa nu-i dai de știre,
C-ai fost și ești un om ingrat,
Cu sânge viu, dar închegat. 

Moartea-n tihnă se usucă, lăsând cruste,
Peste-a tale multe veacuri tristle
Căci ai trăit deja cam mult, 
Înainte de-a începe a vieții tumult. 

,,N-aș vrea să-ți scriu false apologii,
noaptea la lumina slabă a unei făclii,
Sa scriu pe palimpseste  cu litere funeste,
Căci tu cu mine te hrănești, nu tulburi multe alte țeste.

Că, nelasandu-mi loc de odihnă, nu mă lași nici să  discern,
Îmi asuprești cugetul de a fi ferm aici, și-n etern
Ce vrei de fapt să fiu, te-ntreb solemn și arzător, 
Vrei ca sa fiu și mai ingrat, un revenant nebun și chior?

Iar atunci, nebunului damnat ingrat,
Ochii îi scăpărară de-o lâncedă mânie,
Cum poate el etern sa fie?
Trăindu-și teluricul blestem halucinant?

Nadirul se ivi deodată, zeul său in eter lent se evapora,
Dar duhul i se păru atunci mai rău, cum nu i s-a părut vreodată,
Căci i-a gravat în suflet o putreda dorință de a se înălța,
Deasupra nemuririi sale, zdrobind porunca greu codată.

Unde era duhul cel hoinar, necruțător,
Ce capul îi umplea de chin și  vanitate?
Stătea, de fapt, deasupra unei lucarne sparte,
Scrutandu-l cu ochiul lui viclean, iscoditor

Precum s-a înțeles prea bine, sub nici o forma nu era zeu,
Să nu mai spunem că ar fi avut cea mai mica asemănare cu Dumnezeu,
Nici al iudeilor,nici al creștinilor,
Ci doar duh era, poate aidoma cu al gnosticilor.

Ce pentru noi era demon din cel mai jos infern,
Din Gheena cea fetida de-a materiei descompunere,
Pentru el era Dumnezeu rău, dar care-i lăsa să-si caute un țel,
Țel zadarnic, ce fals îi arată a eternitații chemare.

Deloc o deșertăciune scaldată-n efemer,
Ci-ntr-o scabroasa nemurire,
Pe care alții și-o imaginau altfel, cu dumnezeiești tropare, 
nu ecouri goale,din a Gheenei unghere, amutind armoniile din Cer.

Și începuse a-l urmari duhul prin ochiul spart al lucarnei,
Ochii rubinii, priveau atent nebunul,
Urechile ascuțite ascultau cum strigau c-ar avea-n spinare,
Povara nedreptăților întregii slăbiciuni umane. 

,,Să se fi lăsat pradă nebuniei complet?
Să-mi fi renegat puterea, să nu mai creadă că nu-i decât pământ?
Pe care orhideei sta-v-or sub piatra de mormânt,
Stropite de lacrimile unui fiu pribeag de lume, ca și el, dar în minte zvelt?

Ori să creadă că în cealaltă lume,
Este însuși Dumnezeu, luându-mi locul,
Acum sa-mi spuna ce-ar vrea despre mine, să facă chiar și  blasfemii,
Să se creadă chiar că-i  el Demiurg, neînduplecat l-asteapta focul. 

In sine, parade de cuvinte multe și-a mai adresat,
Netrebnicul zeu ce mintea ereticului turmenta,
Dar niciun una nu părea că al său cuget să-i fi îndesat,
Că acesta era stăpânit de dorința de schimbare, ce mult vointa-i rumina. 

C-atunci zeul cabotin, cu-nversunare-r fi intervenit,
Zadarnic spus că n-ar fi primit,
Acest pumnal in orgoliul sau de demon,
Să fie înfipt, peste viața lui sa nu se mai știe hegemon. 

De-a lungul a mai multor nopți,
Rătăcitorul în credință, de demon a fost cruțat,
In schimb, o seamă de viziuni nocturne somnul i-a acaparat. 
Simboluri prin minte i se strecurau, vedea înflăcărate roți. 

Ce-nseamna toate acestea, oare? 
Se intreba a doua zi, după ce luna era încolțită de soare,
Este tot Dumnezeul trufaș ce acu-mi apare,
Și-n toiul nopții, batandu-si joc de noptatica suferindă jale?

Dar dacă e un bun deznodamant,
Ca  golul meu lăuntric sa dispara în n-curand,
Obrajii cu fulgere de lacrimi să nu-mi mai cada  când cant,
Când neantul și caznele, contrariu, mi-apar in gând.

Dar ce-ar fi sa nu caut înțelesuri acolo unde nu-s,
Să iau învățătura mea, învățătura cu rost,
S-o repet, posterității scrierile-mi îi vor fi de folos,
Să torc caierul deșertăciunii cu a studiului fus?

Și s-a pus nebunul la-nvatat, sensuri pe decorticat,
La notat și adnotat,  crezând că odata rostul vieții adulmecat,
Va reuși apoi a străbate și taramul  neumblat,
Ca sa afle adevărul despre viața dindărătul acestui veac.

La început a căutat în a păgânilor învățătura,
Pentru a găsi sufletului tată și muma.
Văzând că e departe de a se apropia de savantlâcul lor,
A căutat în tratate și enciclopedii ajutor. 

Neputând să se-ncreada-n Ragnarok, in puterea lui Odin si a lui Thor,
In Persefona, Charon, Jupiter și Fortuna, si multi alti de-a lor seama,
Rudeniile lui Morpheus, ale lui Zeus, cam tot ce-n rău e orbitor,
A sfârșit prin a se cutremura de un plâns și ras îngrozitor. 

Dar fiindcă cutezanță nu l-am părăsit,
A mai studiat mii și mii de pagini din tomuri diferite,
Își dorea să-i facă studiul mai lesne de-nteles.
Nesocotind că el va trăi pentru totdeauna în a lumii condens. 

S-a bucurat nespus cel la idoli tot supus. 
S-a dedicat mai departe obscurelor eruditii,
fara samanta de teama,
Oseminte ce-i vor fi acoperite de atâtea pagini goale,
El studia, tot studia, nu lua în seamă. 

A continuat cu studiul doctrinelor care biblice înțelesuri știrbeau,
Apoi documente a lăsat cu a Coranului inadvertente ce orbecăiau,
In jurul altor credințe înnegurate de umanele plăsmuiri,
Viciat el se-n-vartea-n-cercul năprasnicelor închipuiri.

A ajuns și la budism, la mult prea lăudată metempsihoza,
Studiul lung asupra ei, l-a făcut să se-nece într-o interminabila psihoza
Căci nu avea, se vede bine, doar dorința de a afla,
Ci de-a incerca cumva, adevărul a răsturna.

Un răstimp indelungat, idolul nerușinat, l-a lasat
Cărțile să și le scrie, să-și aprofundeze știința,
Ba mai mult, să-și-o reînnoiască, transferandui-o prin cryptostezie,
Insomnia usurandui-o prin a sufletului si trupului anestezie. 

Cu acel Stăvilar puternic contra minții adormite,
Prin tainic vicleșug al demonicelor fapte
Dobandea neînteleptul profunde erudiții deșarte,
Care-l apropiau de ceea ce-nseamna moarte, credea că știe și ce-i mai  departe.

Se stingea, văzând cu ochii, tot umblând prin catacombe
Ce nu-s date de știut nici macar unui spirit sagace,
Se credea polihistor trâmbițat s-in viitor, cum poate ar putea el să sucombe?
Niciodată, infinitul mi-e hotar, voi zdobi cu hotărâre, lumeasca carapace.

,,Știința, nu credinta'', gândi cel slab luminat
Să-mi îndrept acum gandirea peste știința cea curata
Neprihănită de Mefistofei ce-n minte se perinda n lung și lat,
Și mă fac slab de duh, așa cum păream a fi odata. 

Mult diavolul s-au bucurat, acum chiar ca l-a lăsat,
Sa se-nfrupte din necuprinsul științelor pozitive, arareori prin gând i se mai revarsa, i oferindu-i insa motive,
Să nu mai adaste-n van ce-i mereu de învățat. 

A studiat, ce a studiat, slab, cu trupul atrofiat,
Veacuri multe a vizat, erudite opinii și-a consemnat,
A început a cunoaste mult prea vastul transhumanism,
Zeificat voi fi, că un zeu plin  de cinism. 

Credea că detine cheia spre detronarea Dumnezeului etern,
Daca ar fi sa dăm crezarea celui ce se credea Unicul Împărat Suprem
,,Toată ființarea-i un embrion, pot s-o desenez in creion'',
Cu ambiție voi recrea, ființări noi voi genera, și-a spus nervosul histrion. 

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Astă poezie nu știu când o voi regândi și finisa. Dar au trebuit 40 de minute de inspiration s-o compun.

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×