In lumea mea

[Maeve. 6635]

[Maeve. 6635]

[The Unknown 15040]

Acum 1 oră, Stu' a spus:

despre pandemia asta nenorocita voia sa iti spuna 

Sora mea m-a avertizat despre China de Est cu un oras pe harta dar n-am inteles la ce se refera si nici directia spre Oceanul Pacific spre America, asta cu un timp bun inaintede inceperea pandemiei.   Ma tot gandeam de ce China???  ca ea nu voia sa calatoreasca cu avionul si avea 2 bilete pe masa din hotel, in vis.    

[Maeve. 6635]

Unii au niste oferte pe pandemie de te doare mintea

 

https://www.radiohit.ro/stiri/zbor-catre-nicaieri-daca-nu-ai-unde-sa-calatoresti-din-cauza-restrictiilor-o-companie-aeriana-te-plimba-3-ore-cu-un-avion-hello-kitty/?fbclid=IwAR2YEvU5vi8PKp9m83G1USdhoNtTdm-oi07JlBT1Ydbmug8bj8W8syxah5g

[Stu' 13009]

Buna dimineata.

Nu pot tine pasul asa usor.

Cine de ce nu s-a schimbat?

 

[Stu' 13009]

Mi-ai adus aminte ieri de scris si nu am putut sa uit pananu am scris iar..

 

,,Domnul inginer îşi abandonă haina pe cuier, se descălţă de pantofii uşor prăfuiţi şi intră în sufragerie.
-Radule, aici erai? Nici nu îţi merge rău dacă eşti deja acasă la ora asta. Ia spune, ce aţi filosofat în prima zi de lucru, pardon, de bătut apa în piuă? Hai, spune. Aţi pus ţara la cale?

Radu îşi ţinti tatăl cu o privire obosită, oftă îndelung şi aprinse televizorul.

-Frumos îţi şade, băiete, să îţi ignori tatăl care îţi aduce pâinea în casă! Ce, îţi e ruşine să spui? Dar, spune, nu te feri. Poate mai învăţ şi eu ceva din dezbaterile voastre de idealişti teoreticieni în arta abstractă!
-Tată, te rog. Nu te-ai săturat să te repeţi întocmai ca o moară stricată? Îţi cunosc părerea despre alegerile mele pentru viitor, mai păstrează-ţi din energie pentru licitaţiile tale aranjate! răspunse Radu pe un ton sec şi acid, dar uşor timid.
-I-auzi, mai face şi pe deşteptul, domnişoricul! Tu trăieşti în lumea viselor, copile. În lumea aia se moare de foame, ascultă-mă pe mine.
-Da, exact, trânti Radu cu ironie.
-Dacă nu ar fi ăştia ca mine, cu licitaţiile aranjate, cum zici tu, voi, visătorii, aţi fi muritori de foame, continuă tatăl cu avânt. Ascultă ce îţi spun. Indiferent cât de competent eşti în ziua de azi, dacă nu îţi aranjezi tu aşternutul, mă înţelegi, îşi aranjează alţii în locul tău şi tu rămai în curul gol. Ştii ce zic? Trezeşte-te până nu e prea târziu, Radule şi bagă-ţi minţile în cap! Oare chiar gândeşti tu aşa aerian peste noapte, ori te-ai decis că e prea greu să înveţi materii serioase, cum ar fi matematica, chimia, fizica, economia şi ai descoperit cum să scapi mai uşor de ele. Ha?
-Eşti mult prea arogant şi asta e semn de slăbiciune, tată. Ştiu că e greu să supravieţuieşti corupţiei din ţara asta, dar una este să nu înoţi împotriva curentului şi cu totul altceva să te mândreşti că nu o faci.
-Nu mă mândresc cu nimic, dar cineva trebuie să aibă grijă şi de facturi în casa asta, ori crezi că frigiderul, maşina de spălat, calculatorul şi televizorul funcţionează pe principii şi valori? Am fost şi eu tânăr, Radule. E uşor să judeci când ai stomacul plin.
-Nu te judec eu, tu mă judeci pe mine. Hoţul strigă hoţul, nu observi? În fine, chiar voiam să îţi comunic: de la începutul lunii viitoare voi lucra part-time la un bistro. Vreau să dau jumătate din bani în casă pentru facturi.
-Nu am nevoie de banii tăi! strigă domnul inginer vădit deranjat. Am firma mea, nu iau bani de la un student, fie el şi la filosofiile artelor abstracte. Mai bine m-ai asculta şi ai începe măcar în paralel cursurile la o facultate mai sănatoasă. Îţi plătesc eu taxele, numai să mi te văd cu picioarele pe pământ.
-Aşa nu se mai poate, tată! Dacă tu nu ai nevoie ca eu să particip la cheltuielile casei, am eu nevoie să o fac. Fie asta, fie mă mut undeva în chirie şi cu asta am terminat controversa interminabilă.

Inginerul Marin Anton deschise gura să dea o replică relativ violentă, dar se abţinu în ultima clipă. Îşi aminti despre ameninţarea cu verigheta de alaltăieri seară, când, sătula de hărţuirea propriului copil, doamna Anton reacţionase categoric. Astfel, îşi muşcă limba într-o parte şi dispăru în dormitor, lăsându-l pe Radu cu ochii în soare, fără niciun răspuns.

............................

Radu ştia prea bine cum să atingă punctul sensibil al mamei sale, pentru că ea însăşi îl învăţase şi îi repetase lecţia de atâtea ori. Căsătorită de tânără, doamna profesoară de limba engleză îşi iubea foarte mult soţul, deşi observase cu mâhnire în suflet cum acesta renunţă mult prea uşor la principiile şi valorile pe care odată le împărtăşiseră amândoi. Având o normă şi jumătate la liceu, cu toate gradele luate şi un salariu nesatisfăcător, doamna Anton era printre ultimii dinozauri care refuzau să ofere meditaţii pe bani şi, dacă domnul Anton tolera acest fapt, era pentru că îl folosea ca pe un motiv în plus să jongleze cu legea, căci cineva trebuia să ducă şi greul în casă, după cum deseori o menţiona. Indiferent cât de mult insista doamna Anton că nu au nevoie de mai mulţi bani, pe cât sunt datori să păstreze un exemplu de integritate fiului lor, domnul Anton nu putea renunţa la obiceiurile lui afacereşti. Considerând că nu este posibil să supravieţuiască în cazul în care nu joacă pe piaţă aşa cum o face şi concurenţa, acesta ştia că, dacă nu îşi foloseşte aşii din mânecă, o vor face alţii mai abili decât el, dar nu neaparat mai competenţi, echipa sa rămânând fără lucrări. Inginer bun, nimeni nu putea contesta aceasta, domnul Anton şi-ar fi dorit în adâncul sufletului să îşi urmeze meseria în tihnă, fără să apeleze la trafic de influenţă, nu era însă capabil să facă reale sacrificii în acest scop, cum ar fi de exemplu să accepte că s-ar obliga să renunţe la firma proprie, cel puţin pentru o vreme, lucru pe care nu îl considera corect. Da, doamna Anton îşi cunoştea bine soţul şi îl iubea la fel ca în prima clipă, cu defectele şi calităţile sale, dar la fel îşi cunoştea şi iubea şi fiul, iar Radu semăna foarte mult cu tatăl său în ceea ce priveşte încăpăţânarea. Astfel, cei mai importanţi oameni din viaţa doamnei profesoare se aflau în conflict datorită faptului că tatăl încălca valorile fiului idealist, iar fiul încălca inima tatălui pragmatic, judecându-l la rece, fiind ceva vreme de când doamna Anton era prinsă la mijlocul acestui vârtej şi, cu fiecare zi care trecea, se temea tot mai tare ca acesta avea să degenereze într-o ruptură serioasă.''

[observant 2737]

Acum 37 minute, Stu' a spus:

Radu îşi ţinti tatăl cu o privire obosită, oftă îndelung şi aprinse televizorul.

Radu este un personaj care te reprezinta pe tine, o proiectie a sinelui tau intr-un context literar?

[Stu' 13009]

Buna intrebare. 

Eu ma regasesc cate putin in fiecare personaj, uneori rasturnand in oglinda..

Incerc sa reproduc, insa, si ce observ, chiar daca ,,imprumut'' cu voie sau fara si din ale mele..

Editat August 6, 2020 de Stu'

[Maeve. 6635]

[The Unknown 15040]

La 06.08.2020 la 3:00, Stu' a spus:

Astfel, cei mai importanţi oameni din viaţa doamnei profesoare se aflau în conflict datorită faptului că tatăl încălca valorile fiului idealist, iar fiul încălca inima tatălui pragmatic, judecându-l la rece, fiind ceva vreme de când doamna Anton era prinsă la mijlocul acestui vârtej şi, cu fiecare zi care trecea, se temea tot mai tare ca acesta avea să degenereze într-o ruptură serioasă.''

Tipica viata la Bucuresti ... inginer si alte titluri care primeaza acolo mai mult decat omul in sine!!!   Radu n-are o viata ca nu poate dezlipi de parinti ... nu-mi place scena, n-as locui in asa o atmosfera parca stans de gat intr-un sac.   Eu dupa clasa 8-a am plecat de acasa si am trait singura, nu m-am intors acasa NICIODATA decat in vacante.  Am avut bursa, am dat ore  si preparam copiii la intrat in licee si alte scoli.