Feţele drogurilor de mare risc.

Miss Hyde a scris:

Dar despre persoane ce se drogheaza ca sa-si mascheze depresia, stiind despre efectele adverse ale drogurilor (=stiind la ce riscuri se expun), ati auzit? Nu ma refer la oamenii needucati, ci la oamenii care nu se pot impaca cu ei insisi.

da, am auzit. am si cunoscut. si ca si in cazul aluia care baga pe nas, nici aici nu am putut face eu nimic pana nu a cerut ajutor.

intr-o perioada de cacao din viata mea am avut de ales intre lista lunga cu nume grele de antidepresive si opiate date de dr sau sticla cu vin. si acum imi multumesc ca am ales sticla cu vin. in fine...ce merge la mine nu merge la toti

temerar a scris:

Intrebare pentru cei care "au un prieten" care utilizeaza droguri: Care starea de dupa "high"? Starea imediata, adica 5-15 minute.

cand drogul nu mai are efect urmatorul gand e de unde fac rost de urmatoarea doza. cand nu mai e high si fun, e durere in organism, e necesitate

Ampera, intre dependenta si infractionalitate este o relatie de cauzalitate. Cred ca trebuie tratate separat, in discutie.

Trebuie inceput cu inceputul. Cum apare drogul in anturaj, care-s factorii care imbie la consum, care-s starile, care e pasul urmator consumului initial...abia apoi se poate discuta despre infractionalitatea cauzata de droguri.

Oamenii trebuie sa inteleaga pas cu pas, ce se intampla. Eu de-aia pun intrebari de novice, fiindca sunt. Dar vreau sa ma informez. Am copii si orice contact cu cineva care cunoaste ma poate ajuta sa inteleg. Multumesc.

...si-asa ma simt ca Al Bundy cu copiii mei...droguri imi mai trebuie... :) .

temerar a scris:

Ampera, intre dependenta si infractionalitate este o relatie de cauzalitate. Cred ca trebuie tratate separat, in discutie.

un infractor nu ajunge neaparat un dependent de hero

un dependent de hero ajunge in 95% din cazuri un infractor. trebuie sa isi cumpere doza si atunci se ajunge la infractionalitate.

ca tot e nasol afara si am ramas azi acasa si n-am ce face decat sa " butonez" calculatorul .

ampera

pai si ieri si azi am aceeasi parere despre acesti oameni , asta nu ai inteles si nici nu o sa intelegi , dar nu asta e problema mea ci a ta .

tot la coada societatii am socotit ca sunt si ieri si astazi ,pentru ca ei singuri s-au adus acolo insa eu am vrut sa ma lamuresc ( ca fapt divers ca oricum stiam ) in ceea ce privesc cauzele care duc la asa ceva .

tot aceeasi parere am despre ei , in sensul ca sunt oameni slabi , caposi , care nu vor intotdeauna ajutorul nimanui din diferite motive numai de ei stiute .

din punct de vedere al compasiunii am aceeasi parere si azi dar si ieri doar pentru singurul motiv ca si acestia sunt oameni , dar niciodata nu pot avea aceeasi compasiune pentru acestia comparativ cu un copil bolnav de leucemie .

...dau dintr-una in alta : pana nu vom intelege ca fiecare avem de purtat o cruce data de Dumnezeu , mai grea sau mai putin grea , mai frumoasa sau mai putin frumoasa , mai lejera sau mai putin lejera , niciodata nu vom intelege rostul vietii noastre aici pe pamant .

acestia trebuia sa inteleaga ca au de tras o perioada extrem , extrem de grea , in acelasi timp trebuie sa inteleaga ca ar trebui sa fie puternici si sa faca tot ce pot pentru a iesi din acest clinci .

ca ei nu pot sau vor ce sa le fac eu ?

ca ei nu vor ce sa le fac eu ?

nu sunt nici ei vinovati pentru aceasta viata ( la prima vedere) , dar totusi trebuie sa se gandeasca la ce ziceai tu : "daia pentru ca" . ceea ce nu intelegi tu este ca in primul rand rezolvarea vine de la ei si dupa aia de la societate .

totusi , totul este relativ , multe sunt rezolvariel , dar care este cea mai importanta si cea mai sigura !!!

temerar ,

aminteai de marele ganditor roman Petre Tutea ,

pai nu uita ca intrebat fiind intr-un interviu la inceputul anilor 90 ce profesie are , sti ce a raspuns ?

a zis asa : de profesie sunt roman .

...si nu ti-am raspuns la misto , ocolind raspunsul , ti-am raspuns intocmai zicandu-ti ca raspunsul il ai prin fraza amintita de tine.

relativ a scris:

ampera

pai si ieri si azi am aceeasi parere despre acesti oameni , tot la coada societatii am socotit ca sunt si ieri si astazi

noi doi am incetat comunicarea in clipa asta!

sper sa nu ai parte vreodata sa cunosti un dependent de droage grele, sper sa te lase viata asa ignorant cum esti. numai bine iti doresc!

zicea unu candva 'ferice de cei saraci cu duhu, caci a lor o sa fie imparatia!'

pai daca scoti din context ceea ce vrei tu si analizezi doar franturi nu ne putem intelege , dar inteleg .

si da , de acord , nu o sa mai avem comunicare de acum incolo noi doi , pentru ca nu poti intelege ce este o opinie , o comunicare .

e ultimul meu comentariu aici .

la fel si tie iti doresc , numai bine .

Olivier Dzidzi a scris:

Bine, atunci am sa intreb daca vreunul din voi are prieteni/amici care fumeaza iarba aproape zilnic si cum decurge viata acestora. E doar o curiozitate de-a mea.

Da, eu am. Acum sunt in inchisoare pentru ca au intrat in alte incurcaturi.

Isi asteapta procesul.

Am prieteni/amici care fumeaza iarba zilnic si unii din ei chiar au slujbe bune dar ceilalti...cam pierde-vara.

Sa va spun cum m-au afectat pe mine drogurile. Eu am inceput din dorinta de a-mi cunoaste si alte laturi ale mele. O faceam rar, extrem de rar si ma bucuram de experientele pe care le aveam. Nu are rost sa spun ce am folosit, basically halucinogene, disociative, deliranti. Asta la inceput, adica in primii doi ani. Dupa primul an devenisem dependenta psihologic de ketamina, era "lucrul" pe care il faceam 5 zile din 7. Dupa un an in care pierdusem contactul cu realitatea (cei ce stiu cu ce se mananca ketamina stiu la ce fel de ganduri poate duce, consumata frecvent), am inceput sa folosesc derivate din amfetamina (si metamfetamina) in mod curent in amestec cu opioide ca oxicodona si tramadol, iar noaptea, pentru somn, benzodiazepine. Oxicodona si tramadolul m-au dus in pragul disperarii. Dependenta s-a instalat foarte rapid si...vreme de 3 ani am avut incercari de lasare, apoi recaderi. Am reusit apoi sa ma las pentru un an, scazand dozele. Incercasem de nenumarate ori cold turkey dar nu a mers, durerile fizice, psihice si accentuarea laturei mele depresive nu ma lasau sa stau departe de ele. Dupa acel an in care parca toate mi-au mers pe dos m-am reapucat. Pentru inca un an, un an oribil, groaznic, plin de decese, dezamagiri si nereusite. Apoi am cunoscut o persoana care m-a ajutat enorm si care m-a facut sa iau decizia sa opresc cosmarul. M-am lasat intr-o luna. Inca mai am simptome de sevraj uneori, insa parca am inceput sa prind viata. Being off of opiates is the bliss.

Drogurile m-au facut sa vreau sa dispar, sa mor pur si simplu, m-au izolat de restul. Stateam in casa si ma drogam, chef de altii->0. Nu puteam vorbi nici la telefon daca nu imi luasem inca dozele. Mi-au scazut increderea in mine. Intai mi-au crescut-o iar apoi am cazut gramada. Ceea ce cred eu este insa ca niciodata nu suntem vindecati. Eu si acum imi visez trecutul. Uneori cu pofta.

Este vorba doar de o chestiune chimica. Dupa ce aportul de opioide inceteaza, scad secretiile de dopamina si serotonina. Acest lucru a fost si este dramatic pentru mine, eu fiind deja maniaco-depresiva.Atacurile de panica au fost zilnice intr-o vreme. Starile contradictorii s-au accentuat si tind sa cred ca nu voi mai fi acelasi om niciodata. Important este insa ca nu ma mai indrept atat de rapid spre graveyard.

Nu exista ,,nu o sa mai fiu acelasi om niciodata,, si cred ca te referi la omul de dinaintea consumului de droguri,pentru ca eu cred ca esti deja.Daca ai putut sa invingi aceasta,,boala a acestui secol,, care a imbolnavit multi tineri ,inseamna ca esti un om foarte puternic,pentru ca daca nu erai asa niciun ajutor de pe lumea asta n-ar fi reusit sa te vindece.Si e bine cand exista ingeri salvatori in vietile oamenilor...acestia sunt rari .

Satanocchio a scris:

Sa va spun cum m-au afectat pe mine drogurile.

Felicitari pentru curajul de a fi atat de sincera, sper ca vei reusi in tot ceea ce ti-ai propus.