Puterea rugăciunii
Mă cheamă Petru.Acum un an am fost diagnosticat cu carcinom neuroendocrin, o formă de cancer extrem de rară( 3-4 cazuri la un milion de locuitori).De câtva timp începusem să mă simt tot mai epuizat: respiram cu greutate, pe stradă trebuia să mă opresc după câțiva zeci de metri ca să mă odihnesc, amețeam ori de câte ori vroiam să mă ridic din pat sau de pe scaun, simptome pe care bolnavii de cancer le cunosc prea bine. Aveam dureri în zona stomacului, în dreapta mai întâi, apoi și în stânga, precum și în zona toracelui . Nu erau deocamdată dureri mari, dar deveniseră aproape permanente și sâcâitoare, mai ales noaptea. Slăbisem, ajunsesem la 45 de kilograme și mă așteptam la tot ce poate fi mai rău.
Investigația tomografică arăta multiple tumori infra și supradiafragmatice de dimensiuni considerabile ( una dintre acestea de aproape 13 cm, altele de peste 6 cm, toate în expansiune, multiplicarea celulelor maligne fiind exponențială). Aveam metastază în stadiul 4, diagnostic confirmat și de biopsia ganglionară.
Am început tratamentul chimioterapeutic ( de intervenție chirurgicală nu mai putea fi vorba în acest stadiu al bolii), iar pentru calmarea durerilor luam analgezice, care însă aveau efect doar câteva ore.
Tocmai când treceam prin cele mai grele momente, când totul părea pierdut, când mă resemnasem și nu îndrăzneam să mai sper într-o minune s-a petrecut miracolul! Soția mi-a adus din partea unei colege ( fie binecuvântată!) o cărticică de rugăciuni către Sfântul Efrem cel Nou. Am citit primul paraclis și a doua zi dimineața am simțit că durerile s-au atenuat. Am continuat în ziua următoare cu al doilea paraclis și durerile au încetat complet. Plin de speranță, m-am rugat apoi zilnic și mă rog și astăzi ( timp de 30- 40 de minute ) citind, prin rotație, paraclisele, acatistele și rugăciunile închinate acestui minunat sfânt, precum și cele închinate Mântuitorului nostru Iisus Hristos și Măicuței Lui, Sfinților Nectarie, Luca al Crimeii, Ioan Maximovici, Iosif cel Nou de la Partoș.
Concomitent, am continuat chimioterapia, am făcut apoi și radioterapie, m- am străduit să respect indicațiile medicale, am avut sprijinul deplin al familiei și lucrurile au evoluat mereu spre bine. Tomografiile au arătat pe parcurs reducerea progresivă și, în final, dispariția tumorilor.
Acum, după un an de zile de la acel început de infern mă simt confortabil atât fizic cât și psihic, trecând cu bine și peste alte neajunsuri pe care le întâmpină, de obicei, persoanele trecute de 60 de ani.
Trebuie să mărturisesc, spre rușinea mea, că până la declanșarea bolii mergeam câteodată la biserică, de obicei duminica și la marile sărbători, mă rugam, dar credința mea era convențională și lipsită de căldură. Iar în ce privește miracolul, admiteam cu oarecare rezervă că acesta există, dar nu-mi închipuiam că aș putea să-l văd, să-l trăiesc eu însumi.
Probabil că tratamentul, sacrificiul familiei, poate și străduințele mele m-au ajutat să lupt cu boala și s-o înving, dar asta NUMAI după ce am început să mă rog Sfântului Mare Mucenic Efrem.
În sinea mea, am convingerea neclintită că toate tratamentele și toate străduințele depuse au fost mijloacele pe care bunul Dumnezeu, în marea Sa milostenie, mi le-a dăruit spre tămăduire mie, nevrednicul și puțin credinciosul Său slujitor. Iar mijlocitor întru vindecare a fost Sfântul Efrem, la care m-am rugat cu nădejde și voi continua să mă rog și de aici înainte.
Trebuie să adaug că am apelat la ajutorul său și în alte câteva situații-limită în care mă aflam și am primit neîntârziat, de fiecare dată, sprijinul pe care îl cerusem.
Și încă o minune : după debutul bolii am primit un mic flacon cu mir de la o icoană a sfântului, izvorâtoare de mir. Mă ung zilnic și mirul pare să nu se termine. Flaconul e aproape plin și acum.
Dragii mei, oameni bolnavi și oameni sănătoși, credincioși sau necredincioși, nu uitați că Sfântul Mare Mucenic Efrem e mereu gata să ne ajute în orice împrejurare, dacă îi cerem acest lucru.
Rugați-vă lui și veți vedea cât de mare este puterea rugăciunii! Îndrăzniți!