Sari la conținut
Forum Roportal
Vriies

Principii logice

Evaluează acest topic

Postări Recomandate

 

 

Enuntul este prost tradus. Cuvantul subiect nu are ce cauta acolo. Limiteaza totul la gramatica.

 

In logica traditionala, subiectul este definit ca acel ceva caruia ii este raportat un predicat. Definitia arata cum identifici un subiect. Nimic mai mult, precum in gramatica.

 

Cautati principiul scris in limba greaca, apoi tradus in franceza, germana, engleza si la filosofi sau iubitori de filosofie in limba română.

 

 

 

Cele trei exemple sunt scrise in baza enuntului prost tradus. Cautand sa-l evidentiez prin includerea unor subiecte articulate cu articol nehotarat (o oaie), respectiv hotarat (trecutul, gândul) si a unor predicate exprimate prin verbe copulative care lasa loc de indoiala (a părea).

A se vedea: subiectivitatea data de a însemna (verb copulativ) si prevestirea, care inca nu-i o certitudine, a deveni (verb copulativ). Ambele intra in componenta predicatelor.

Nu ştiu dacă limitează, vorbim totuţi de logică. Şi e bine să facem distincţie între subiectul logic (care e termenul despre care se predică ceva, conceptul la care se referă o propoziţie) şi subiectul gramatical.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Subiect_logic

Şi mai exact, la care enunţ te referi?

La Aristotel (conform lui A. Dumitriu) găsim următoarele formulări:

 

"Este imposibil ca cineva să poată concepe că alelaşi lucru - tauton - este şi în acelaşi timp nu este".

 

"Este imposibil ca unuia şi aceluiaşi lucru să-i convină şi totodată să nu-i convină sub acelaşi raport acelaşi predicat".

"Este imposibil ca două enunţuri contradictorii să fie în acelaşi timp adevărate despre acelaşi obiect".

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Q: - Vrei sa spui ca nu faci aia din placere ?

R: - Nu.

Q: - Da'.. atunci o faci din sila sau ce ?!

R: - Nici.

Q: - Exagerezi ! Nu are cum sa fie altfel. Ori una, ori alta !

R: - O fac pentru asa sunt.

Q, bufnind in ras: - Poahahaha .. lasa-ma ! Las-o balta !

 

Linie de dialog cu 30 de minute mai devreme:

Q: - Eu nu voi strica viitorul acelui elev care nu este facut pentru a canta la un instrument. Ca pedagog, voi cauta sa-l indrum spre ceea ce este el potrivit (tamplar, manager, vanzator..) si voi aduce aceasta la cunostinta parintilor sai, incat sa nu-i strice viitorul, sa nu-i creeze iluzii de mare muzician.

 

*

 

Q pune problema fiintarii inaintea placerii. (Fiintarea este temeiul): faci ceva pentru ca acela te defineste.

Ulterior, Q pune problema placerii inaintea fiintarii. (Fiintarea nu este temeiul): nu are cum sa faci ceva pentru ca acel ceva te defineste, ci trebuie sa fie pentru o placere.

Nici macar sa nu mai recunoasca importanta pe care o pusese pe fiintare.

 

Q se contrazice fata de acelasi lucru prin intermediul a doua perceptii ale sale coexistente asupra lucrului, dinspre capete diferite, ambele ale sale.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

 

Q pune problema fiintarii inaintea placerii. (Fiintarea este temeiul): faci ceva pentru ca acela te defineste.

Ulterior, Q pune problema placerii inaintea fiintarii. (Fiintarea nu este temeiul): nu are cum sa faci ceva pentru ca acel ceva te defineste, ci trebuie sa fie pentru o placere.

Nici macar sa nu mai recunoasca importanta pe care o pusese pe fiintare.

 

Q se contrazice fata de acelasi lucru prin intermediul a doua perceptii ale sale coexistente asupra lucrului, dinspre capete diferite, ambele ale sale.

 

Ai dreptate, capul lui Q (zigotul) este format din doua capete diferite, ale parintilor, ambele ale sale...si alte capete, satelitii universului sau social. A inversa termenii unei propozitii simple, sau mai bine spus, a înlocui coada cu capul si capul cu coada, este asemanator literei Q cu cap si coada...Ar fi fost mult mai dialectic sa se fi întrebat care este temeiul fiintarii ? mda.gif

 

 

Fiintare _ existenta, viata, fiinta

Temei _ 1. baza 2. esenta, fundament, temelie 3. justificare 4. jusificare logica, motivare, noima, ratiune, rost, sens 5. cauza 6. motiv.

 

 

 

Q, ca personaj fictiv si cu QIC (coeficient intelectual contradictoriu) este un bun exemplu cu privire la un alt principiu al logicii, mai putin cunoscut, care spune ca absenta completa de spirit critic ne ne permite de a percepe contradictiile, a le depasii ar fi peste puterea de întelegere a lui QIC.

 

Perceptia lui Kant, dincolo de QIC, ne atrage atentia asupra faptului ca principiul complementaritatii contradictorii trebuie sa înlocuiasca principiul non-contradictiei, ca fundament logic.

 

În loc sa spunem copil sau adult este mult mai adecvat de a spune copil si adult, caci nenumarat este numarul adultilor copilarosi, adica exista un decalaj evident între dezvoltarea rapida a corpului si febletea QI.

______________________

P.S. Acela care nu stie (înca) sa faca distinctia între o ironie si o insulta, nu are nevoie sa-si atribue calificativele de moderator sau supermoderator la rubrica filosofie. Floarea albastra la butoniera uniformei albastre ar fi sucient.

 

Fara ranchiuna,

Sarbatori filosofice sau religioase fericite ! derisive.gif

Editat de GeoFiloRo

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum

×