Htenesa 1817 Raportează post Postat Decembrie 3, 2013 (editat) Despre ce e vorba in topicul asta ? Ce mare lucru sa te cunosti pe tine ? Si ce legatura are asta cu misticismul ? Mie mi se pare mai degraba ca e vorba despre framantarile inutile ale unei minti de femeie. Editat Decembrie 3, 2013 de Abc2009ro Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Athmy 2564 Raportează post Postat Decembrie 3, 2013 Pai omul e cea mai complexa fiinta din univers, iar tu zici ca n-ar fi mare lucru cunoasterea lui sau de sine :doh: Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
sturlubeata 994 Raportează post Postat Decembrie 3, 2013 Despre ce e vorba in topicul asta ? Ce mare lucru sa te cunosti pe tine ? Si ce legatura are asta cu misticismul ? Mie mi se pare mai degraba ca e vorba despre framantarile inutile ale unei minti de femeie. Chiar daca topicul vi se pare ...inutil ,se pare ca ati gasit esenta misticismului-mintea femeii.Pai mai mult misticism si mai complex ca o minte de femeie ...Ca sa o descifrezi ar fi o mare expierenta si nici nu poti fi sigur ca ai reusi. Cat despre cunoasterea de sine sper sa nu va suparati ,dar macar ati incercat?Banuiesc ca nu... Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17979 Raportează post Postat Decembrie 3, 2013 Si ce, mintile masculine au framantari utile? Daca nu ti se pare mare lucru aici, well, nu te tine nimeni cu forta. Si este lucru chiar foarte mare sa te cunosti pe tine. Poi, da. Până şi Thomas Hobbes spunea că "Nu exista ingeri decat in fuste."! Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Htenesa 1817 Raportează post Postat Decembrie 3, 2013 Si este lucru chiar foarte mare sa te cunosti pe tine. Ce mare lucru ? Eu sunt Abc2009ro, un baiat virgin de 25 de ani, urat si la care nu se uita nicio fata. Mare smecherie. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Saya. 30 Raportează post Postat Decembrie 3, 2013 (editat) Ma refeream mai mult daca ai integrat experienta ta intr-un curent/sistem/teorie care poate fi facuta inteligibila si celorlalti pentru cunoastere. Ai mai gasit marturii asemenatoare, ce pare a le provoca? Probabil ca intrebarea ultima este: crezi intr-o spiritualitate anume sau sunt doar experiente pe care le accepti si nu le cercetezi? Pentru mine este foarte simplu din punctul de vedere al experientelor mistice. In momentul in care am decis pentru cunoasterea de sine, si nu pentru orgoliul meu, totul se desfäsoarä de la sine. Partea misticä vine de la sine. Cunoasterea orgoliului este un punct mai complex, si i-mi cere foarte mult exercitiu. Viata nu asteaptä pânä-mi studiez eu degajatä toate impulsele si reflexele, ci-mi dä experiente intr-una. In momentul in care am impresia cä totul decurge asa cum vreau eu, se intâmplä din nou ceva nou, neasteptat, si reactiile mele i-mi aratä din nou aspecte ale mele care le pot studia. Sunä usor si degajat cuvântul 'studiu', dar de fapt este foarte dureros si dificil. De fiecare datä sä-mi privesc masca si rolurile pe care inconstient le joc, nu merge de la sine.. Cine are interes in cunoasterea de sine cred cä are o idee ce vreau eu sä zic aici.. Cred sigur in spiritualitate, totdatä din proprie experientä am inteles cä doar un psihic sänätos are avantaje si poate folosii mistica in cresterea unei constiinte mai adânci. Am cunoscut multi oameni cu talent paranormal, sau spiritual, care pur si simplu erau purtati de acest 'talent' ca niste pioni sclavi ai orgoliului. Pentru mine este mereu o formä de avertisment, si totodatä un semn de directie. Am decis in a alege pentru cunoasterea de sine, iar mistica se dezvoltä de la sine. Cu cât sunt mai sincerä cu mine, si-mi privesc toate impulsele si reflexele cu atentie si sinceritate, cu atât sunt m-ai deschisä pentru misticä. Aceasta nefäcând-o eu intentionat, este ca un rezultat. Singura intrebare pe care mi-o pun mereu este: Ceea ce zic, si ceea ce fac este in slujba orgoliului meu, sau este natural si are intr-adevär un rol sincer? Pot deci spune, accept spiritualitatea, dar o cercetez mereu privindu-mä in ochi. Eu sunt o persoana care ma conduc dupa senzatii si sentimente, tot ce ma misca are o importanta desosebita si ma leaga. Dar in acelasi timp imi place foarte mult ratiunea atunci cand este pusa in practica la modul cel mai angajat si care urmeaza un tel precis si un scop nobil uman. Cel mai mult imi place insa cand ma regasesc in alti oameni. De exemplu citesc o carte care parca este scrisa pentru mine, iar personajul principal sunt eu. Asta inseamna ca altcineva ma cunoaste si ma poate descrie mai bine decat as face-o eu, fara sa stie de existenta mea. Asa ceva ma misca, dar e un lucru rar. Mai ales ca este vorba de autorul meu preferat din ultimii ani. Interesant ce scrii aici. Despre ce autor este vorba? cunoasterea de sine Cum vezi tu aceasta? Editat Decembrie 3, 2013 de Saya. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17979 Raportează post Postat Decembrie 3, 2013 (editat) Pot deci spune, accept spiritualitatea, dar o cercetez mereu privindu-mä in ochi. Interesant ce scrii aici. reactia ta dä de inteles cä acest subiect te intereseazä, sau am inteles eu gresit? Experienţele mistice pot avea un rol important în cunoaşterea de sine. Numai că e de dorit să le echilibrăm cumva, trecându-le prin filtrul raţiunii, încercând astfel să le înţelegem şi să le explicăm. Editat Decembrie 3, 2013 de Vriies Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Saya. 30 Raportează post Postat Decembrie 3, 2013 (editat) Experienţele mistice pot avea un rol important în cunoaşterea de sine. Numai că e de dorit să le echilibrăm cumva, trecându-le prin filtrul raţiunii, încercând astfel să le înţelegem şi să le explicăm. Sunä putin fortat. Dealfel realitatea este cä asemenea procese pot fii foarte dificile. Sunt si oameni care-si pierd mintile atunci când intuitia si ratio nu functioneazä in armonie. In cartea pe care am numit-o anterior ''J. Krishnamurti - Viata misticä a lui J.K'', se dä o impresie despre experientele mistice ale lui J. K. Totodatä J. K in timpul vietii lui, nu a numit aproape nimic despre aceste experiente, deoarece era constient cä ar putea fii intelese gresit. Foarte des sunt aceste experiente confundate cu sarlatanie sau sunt väzute ca ceva periculos. Atunci când asemenea experiente sunt folosite pentru orgoliu si câstig, pot fii chiar foarte periculoase. In o formä nevinovatä sunt pur si simplu daruri spirituale. Experienţele mistice pot avea un rol important în cunoaşterea de sine. Numai că e de dorit să le echilibrăm cumva, trecându-le prin filtrul raţiunii, încercând astfel să le înţelegem şi să le explicăm. Nu sä echilibräm experientele, ci noi ca persoane sä fim in armonie(echilibrate) atât in ratio cât si in intuitie. Editat Decembrie 3, 2013 de Saya. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Vriies 17979 Raportează post Postat Decembrie 4, 2013 Sunä putin fortat. Dealfel realitatea este cä asemenea procese pot fii foarte dificile. Sunt si oameni care-si pierd mintile atunci când intuitia si ratio nu functioneazä in armonie. In cartea pe care am numit-o anterior ''J. Krishnamurti - Viata misticä a lui J.K'', se dä o impresie despre experientele mistice ale lui J. K. Totodatä J. K in timpul vietii lui, nu a numit aproape nimic despre aceste experiente, deoarece era constient cä ar putea fii intelese gresit. Foarte des sunt aceste experiente confundate cu sarlatanie sau sunt väzute ca ceva periculos. Atunci când asemenea experiente sunt folosite pentru orgoliu si câstig, pot fii chiar foarte periculoase. In o formä nevinovatä sunt pur si simplu daruri spirituale. Nu sä echilibräm experientele, ci noi ca persoane sä fim in armonie(echilibrate) atât in ratio cât si in intuitie. Sună forţat doar dacă nu analizezi şi nu sesizezi ce-ţi spune preopinentul. Păi, revin, poate n-ai sesizat cum trebuie ce spuneam...Ca să fim sau ca să ajungem în armonie, cum spui tu, e musai să facem efortul de a ne echilibra aceste experienţe (spirituale, mistice sau intuitive) făcând neîncetat apel la practică şi implicit la logică. Altfel, lesne ne putem duce cu mintea într-o zonă crepusculară, din care nu ne mai scoate nimeni. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Saya. 30 Raportează post Postat Decembrie 4, 2013 (editat) Sună forţat doar dacă nu analizezi şi nu sesizezi ce-ţi spune preopinentul. Păi, revin, poate n-ai sesizat cum trebuie ce spuneam...Ca să fim sau ca să ajungem în armonie, cum spui tu, e musai să facem efortul de a ne echilibra aceste experienţe (spirituale, mistice sau intuitive) făcând neîncetat apel la practică şi implicit la logică. Altfel, lesne ne putem duce cu mintea într-o zonă crepusculară, din care nu ne mai scoate nimeni. Ceea ce suna fortat este felul cum te-ai exprimat tu. Din nou zici cä experientele trebuiesc echilibrate, iar eu te fac atent cä având aceastä intentie cu orice experientä dai davadä de un fel de control. Echilibrându-te pe tine ca persoanä, v-or fii si experientele de la sine inteles echilibrate. Este o nuantä in exprimare. Dealtfel cuvântul ''echilibrat'' m-i se pare putin nepotrivit atunci când vorbim de experiente mistice. Inteleg ce vrei sä zici, dar este ceva care m-i se pare putin fortat, ca si cum ai vrea prea mult sä controlezi lotul... ''E suficient doar sa fii si sa urmezi ce te cheama sa urmezi.'' ''e musai să facem efortul de a ne echilibra aceste experienţe '' Editat Decembrie 4, 2013 de Saya. 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
