Ce rol pot avea experientele mistice in cunoasterea de sine.

[Athmy 2564]

La inceput am simtit aceeasi iritatie, dar mi-am dat seama repede cä este gelozie ceea ce simt. Deci ce am decis, atunci când simt aceasta sä nu incerc sä fug din fata acelor emotii, ci doar sä simt. Totodatä am recunoscut si alte pärti in comportamentul meu, ca de exemplu nu cer ceea ce vreau cu aceeasi convingere cu care o face colega nouä. Deci este si normal ca lumea din jurul meu sä nu-mi dea ceea ce nu stiu sä cer. Vorbesc de un nivel inconstient in care ne comportäm. Actie si reactie.

 

Este o foarte buna auto-observatie. Emotiile nu trebuiesc reprimate ci intelese, fiindca sunt semnalele cele mai evidente ca avem nevoie sa schimbam ceva.

Cu ajutorul emotiilor, chiar si negative, inveti intr-un minut cat nici in 10 ani de studiu rational poate nu reusesti. Se numeste a trai pe propia piele si este cea mai sigura cale de autocunoastere.

[Saya. 30]

 

Este o foarte buna auto-observatie. Emotiile nu trebuiesc reprimate ci intelese, fiindca sunt semnalele cele mai evidente ca avem nevoie sa schimbam ceva.

Cu ajutorul emotiilor, chiar si negative, inveti intr-un minut cat nici in 10 ani de studiu rational poate nu reusesti. Se numeste a trai pe propia piele si este cea mai sigura cale de autocunoastere.

Da, recunosc aceasta. Totodatä observ cä sunt anumite exercitii necesare. Ca de exemplu respiratia constientä, deoarece anumite emotii sunt pe un nivel atât de adânc, si anumite situatii ating direct acel nivel. Ceea ce ai zis si tu in mesajul anterior. '' Problema nu este gelozia, sau invidia, problema este cand te blochezi in aceste stari si nu poti evolua invatand ceva din situatia in care te afli.''

Editat Decembrie 1, 2013 de Saya.

[Athmy 2564]

Multumesc pentru aceastä conversatie Athmy. Dupä pärerea mea chiar aceasta am si fäcut noi acum..

Da, probabil cä pe un nivel mai adând sunt emotii care se ating foarte repede, si au un efect pe nivel celular(?). Cunosc aceasta.

 

Emotiile ne ofera material de cunoastere, daca reusim sa le intelegem. Asta este adevarata provocare, sa le intelegem. Fiindca ele se traiesc la nivel celular, cum spui tu :)

[Athmy 2564]

Ai gasit o expicatie pentru experienta ta mistica? Adica ai descifrat misterul ei?

[Saya. 30]

Ai gasit o expicatie pentru experienta ta mistica? Adica ai descifrat misterul ei?

Prima experientä, cea paranormalä, a fost ca un 'wake-up call'. Experientele care au urmat au fost pur si simplu niste semne de directie.

Ceea ce mä minuneazä mai mult in ultimul timp, este cä o parte din mine traduce tot ceea ce s-a intâmplat ca ceva deosebit si misterios, chiar dacä pentru mine a devenit ceva 'normal' in ultimul timp.

Sunt lucruri interesante la urma urmelor, dar dacä mä uit cu un ochi 'gol' la toate cele, sunt doar experiente trecätoare.

 

Din felul cum te exprimi cocludez cä pentru tine cunoasterea de sine este importantä. Ce poti spune despre ceea ce te inspirä? Cum exersezi aceasta in viata cotidianä?

 

''De aceea in aceasta viata menirea noastra este sa cercetam toate lucrurile adevarate si folositoare pentru a ajunge la o esenta, in speranta ca ea este cea care ne poate salva. Pentru ca altfel la ce ar folosi cunoasterea si cautarea ei?''

Textul de sus l-am copiat dintr-o corespondentä anterioarä, este scris de tine. Ce ai putea spune despre salvare? In ce formä vezi tu aceasta?

Editat Decembrie 2, 2013 de Saya.

[Stu' 13009]

Independenta fata de parerile celor din jur te ajuta sa mergi continuu pe calea auto-cunoasterii. Asumarea alegerilor si a consecintelor, precum si a emotiilor provocate-te ajuta sa ai o privire mai clara asupra realitatii. Analiza reactiilor celor din jur in fata reactiilor tale -te apropie mai mult de esenta umana,iar 'trezirea' ratiunii pe timp de suferinta-iti da putere sa inaintezi,fara a cunoaste destinatia finala si motivul pentru care esti cine esti si te indrepti spre unde te indrepti.

 

E suficient doar sa fii si sa urmezi ce te cheama sa urmezi....fara sa iti stranga stomacul.

Editat Decembrie 2, 2013 de stupid_me

[Saya. 30]

Independenta fata de parerile celor din jur te ajuta sa mergi continuu pe calea auto-cunoasterii. Asumarea alegerilor si a consecintelor, precum si a emotiilor provocate-te ajuta sa ai o privire mai clara asupra realitatii. Analiza reactiilor celor din jur in fata reactiilor tale -te apropie mai mult de esenta umana,iar 'trezirea' ratiunii pe timp de suferinta-iti da putere sa inaintezi,fara a cunoaste destinatia finala si motivul pentru care esti cine esti si te indrepti spre unde te indrepti.

 

E suficient doar sa fii si sa urmezi ce te cheama sa urmezi....fara sa iti stranga stomacul.

Normal cä ai dreptate in ceea ce spui. Stomacul nostru incä se strânge, chiar dacä e subtil acel impuls. Mi-am luat libertatea sä vorbesc la plural. Poti spune cä esti liber din acest punct de vedere?

 

 

A descoperii cä de fapt pärerea celorlalti ne atinge deoarece inconstient asa gândim si noi despre noi, este un pas bun.

Editat Decembrie 2, 2013 de Saya.

[Stu' 13009]

Nu cred ca intotdeauna parerea celorlalti ne atinge pt ca ne-ar cunoaste.uneori ne atinge superficialitatea,perceptia filtrata prin propriile valori sau ...complexe...sau descoperirea ca ai un mod defectuos de exteriorizare si comunicare.

 

Nu am asteptari fixe din partea altora si nici nu caut sa ma placa toata lumea. Stiu sa imi asum si singuratatea si chiar daca uneori te atinge reactia celor din jur,inainte sa ma 'caut' pe mine...uneori 'caut' sa ii intekeg mai bine pe ei.

 

 

Nu ma deranjeaza faptul ca ai vorbit la plural.e un semn ca doresti o comunicare.

Editat Decembrie 3, 2013 de stupid_me

[Saya. 30]

Nu cred ca intotdeauna parerea celorlalti ne atinge pt ca ne-ar cunoaste.uneori ne atinge superficialitatea,perceptia filtrata prin propriile valori sau ...complexe...sau descoperirea ca ai un mod defectuos de exteriorizare si comunicare.

 

Nu am asteptari fixe din partea altora si nici nu caut sa ma placa toata lumea. Stiu sa imi asum si singuratatea si chiar daca uneori te atinge reactia celor din jur,inainte sa ma 'caut' pe mine...uneori 'caut' sa ii intekeg mai bine pe ei.

 

 

 

Nu este intradevär nepärat un semn cä pärerea celorlalti ne atinge deoarece ei ne 'cunosc'.

 

Faptul cä ne simtim atinsi poate fii un semn cä pe un nivel inconstient nu ne simtim nici noi siguri de noi, iar vorbele celuilalt ne 'amintesc' aceasta.

Câteodatä ne atinge doar duritatea vorbelor, si nu continutul lor. Intentia cuiva de a ne atinge (jignii) nu zice nimic despre noi. Dar reactia pe care o avem, ne zice nouä sigur ceva despre noi.

Atunci când ne simtim iritati, atinsi, jigniti, sau orice altä reactie care se petrece in noi in contactul cu cei din jur, este un semn de sensibilitate in noi, care cere a fii analizatä. Sensibilitatea poate fii o formä naturalä, nu este neapärat o problemä sensibilitatea, dar reactiile care urmeazä zic totul despre noi.

 

Atunci când superficialitatea ne atinge, poate avem un privilegiu, sau ne simtim noi mai 'dezvoltati' sau mai intensi.

 

Desii si eu caut contient sä mä inteleg atât pe mine cât si pe celälalt, si pot spune cä dupä ani de exercitiu aceasta o reusesc acum foarte bine, totusi mä simt in continuare foarte repede atinsä, si mä stresez in situatii neasteptate.

Deci treaba este pe jumätate gata. In cursul anilor am inteles cä este o muncä foarte subtilä cunoasterea de sine, si de duratä lungä.

Nu ma deranjeaza faptul ca ai vorbit la plural.e un semn ca doresti o comunicare.

Da, a fost o invitatie de a vorbii despre acest subiect.

Foarte des poate suna doar filosofic si teoretic atunci când doar vorbim despre aceastä materie färä a numii situatii care fac parte din viata noasträ.

Sunt foarte curioasä cum altii care au acelasi interes practicä aceasta in viata cotidianä.

Nu cred ca intotdeauna parerea celorlalti ne atinge pt ca ne-ar cunoaste.uneori ne atinge superficialitatea,perceptia filtrata prin propriile valori sau ...complexe...sau descoperirea ca ai un mod defectuos de exteriorizare si comunicare.

 

 

Poti spune mai mult de aceasta, sau cu alte cuvinte? Cred cä am inteles ce scrii, dar pentru a fii sigurä.

Ce poti spune despre numele pe care l-ai ales : stupid_me ?

Editat Decembrie 3, 2013 de Saya.

[Athmy 2564]

Prima experientä, cea paranormalä, a fost ca un 'wake-up call'. Experientele care au urmat au fost pur si simplu niste semne de directie.

Ceea ce mä minuneazä mai mult in ultimul timp, este cä o parte din mine traduce tot ceea ce s-a intâmplat ca ceva deosebit si misterios, chiar dacä pentru mine a devenit ceva 'normal' in ultimul timp.

Sunt lucruri interesante la urma urmelor, dar dacä mä uit cu un ochi 'gol' la toate cele, sunt doar experiente trecätoare.

 

Ma refeream mai mult daca ai integrat experienta ta intr-un curent/sistem/teorie care poate fi facuta inteligibila si celorlalti pentru cunoastere. Ai mai gasit marturii asemenatoare, ce pare a le provoca? Probabil ca intrebarea ultima este: crezi intr-o spiritualitate anume sau sunt doar experiente pe care le accepti si nu le cercetezi?

 

Din felul cum te exprimi cocludez cä pentru tine cunoasterea de sine este importantä. Ce poti spune despre ceea ce te inspirä? Cum exersezi aceasta in viata cotidianä?

 

Eu sunt o persoana care ma conduc dupa senzatii si sentimente, tot ce ma misca are o importanta desosebita si ma leaga. Dar in acelasi timp imi place foarte mult ratiunea atunci cand este pusa in practica la modul cel mai angajat si care urmeaza un tel precis si un scop nobil uman.

Cel mai mult imi place insa cand ma regasesc in alti oameni. De exemplu citesc o carte care parca este scrisa pentru mine, iar personajul principal sunt eu. Asta inseamna ca altcineva ma cunoaste si ma poate descrie mai bine decat as face-o eu, fara sa stie de existenta mea. Asa ceva ma misca, dar e un lucru rar. Mai ales ca este vorba de autorul meu preferat din ultimii ani.