DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ

Unii copaci din pădurea extrem de bătrână care acoperă incinta militară de la Sarmiz Regia şi împrejurimile cedează uneori în faţa furtunilor de vară. Aşa s-a întâmplat şi săptămâna trecută. Un fag situat în partea sud-estică a incintei militare a căzut şi bloca drumul secundar spre incinta sacră. În momentul în care angajaţii Administraţiei de la Sarmizegetusa Regia au mers în locul respectiv pentru a degaja drumul au observat piesa de bronz de la rădăcina răsturnată a acestuia.

"Cred că este o piesă extrem de importantă pentru că, din câte ştiu eu, un asemenea element nu a mai fost găsit pe teritoriul Daciei Antice. Eu am distins pe cele opt feţe ale piesei foarte multe motive animale, de la feline şi inorogi până la bouri, şi cred că avem pe ea şi scene de luptă între aceste animale. Mai departe, arheologii vor fi cei care ne vor lămuri în legătură cu detaliile istorice legată de această piesă. Cert este însă că ea ar putea sta la loc de cinste în orice muzeu din lume", spune Vladimir Brilinsky, şeful administraţiei de la Sarmizegetusa Regia.

"Nu are nimic în comun cu brăţările"

Şeful colectivului de cercetare arheologică de la Sarmizegetusa Regia, profesorul universitar Gelu Florea spune şi el că descoperirea este extrem de importantă şi incitantă mai ales pentru arheologi, însă precizează din capul locului că matriţa de bronz nu pare a avea absolut nimic în comun cu brăţările dacice, aşa cum ar fi unii tentaţi să creadă.

"Până acum am avut la dispoziţie doar câteva ore pentru a studia piesa descoperită, este unică în Munţii Orăştiei şi, poate, chiar în întreaga Dacie. Este însă foarte clar că, deşi vorbim de o matriţă destinată turnării de tipare pentru piese decorative din metale neferoase, aceasta nu are absolut nimic în comun cu brăţările dacice din aur, brăţările având cu totul alte elemente distincte".

Profesorul Gelu Florea adaugă că piesa va fi studiată atent, arheologii urmând să încerce să stabilească mai clar cum a fost făcută, cum era utilizată şi să găsească analogii cu alte descoperiri de acest gen. "Oricum, piesa este extrem de complexă, aşa că nu putem estima în cât timp vom descifra toate mesajele istorice pe care ni le transmite", adaugă Gelu Florea. Matriţa se află acum în gestiunea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

• Potrivit oficialităţilor din Hunedoara, după ce va fi studiată de experţii Şantierului Arheologic "Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei", această piesă va intra în circuitul muzeal.