GeoFiloRo 374 Raportează post Postat Iunie 19, 2013 Cand eram mic(... ) In acelasi timp urmaream toate filmele( ...) Imi aduc aminte ca eram prin clasa a VIII-a cand practicam Judo si citeam o carte despre(...) Ulterior am citit despre(...) Am observat ca introducerile mele la topic-uri pe multi dintre voi va plicitisesc asa ca ma voi opri aici, cedandu-va voua cuvantul. Filosofia din spatele topicului se axeaza mai mult despre o biografie individuala. O expunere/disertatie filosofica se face de o maniera cât se poate de generala cu exemple fictive. În acele generalitati ne vom regasi toti de o maniera sau alta. Forumul nu este o sedinta de terapie psy în grup sau o confesiune duhovniceasca în timpul unei spovedanii. Sper ca nu te-am dezechilibrat cu Arta Ironiilor Dialectice Martiale ! Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
pupa-ma in... fond! 208 Raportează post Postat Iunie 19, 2013 Bogdane, ce inseamna pentru tine " prin viteza capeti forta" ? Forta este direct proportionala cu produsul dintre masa si acceleratie. Avand in vedere ca acceleratia este raportul dintre viteza si timp, atunci Forta depinde si de viteza, fiind in relatie de proportionalitate directa. F = m * A A = V / t Deci, F = m * V / t (unde V = s / t, adica raportul dintre spatiu si timp) Mai concret, F = m * dV/dT Sper ca nu te-am dezechilibrat cu Arta Ironiilor Dialectice Martiale ! Nu, doar m-am amuzat si inca mai rad de "ironie". :) Pentru ca tot eram la capitolul... iata inca o lupta celebra, de data aceasta mai putin romantata, prin care Julie Kitchen isi recapata titlul mondial (asta pentru ca nu prea am vazut barbati inghesuindu-se la acest topic): Spre diferenta de Gina Carano care a ales mai curand o cariera de fotomodel si actrita decat de "eroina" in artele martiale mixte, Julie Kitchen este o sportiva profesionista si dedicata exclusiv artelor martiale. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
GeoFiloRo 374 Raportează post Postat Iunie 19, 2013 (editat) Forta este direct proportionala cu produsul dintre masa si acceleratie. Spre diferenta de Gina Carano care a ales mai curand o cariera de fotomodel si actrita decat de "eroina" in artele martiale mixte, Julie Kitchen este o sportiva profesionista si dedicata exclusiv artelor martiale. În timpul boxului feminin, de ce îsi dau cu pumnii ? Din lipsa de argumente ?! Este adevarat ca boxul dintre doua femei este mai estetic decât o paruiala în public cu invective si mahalagisme di propriul cartier de origine. Tu ce preferi; sah-mat ori ironic-mat ? Editat Iunie 19, 2013 de GeoFiloRo Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
pupa-ma in... fond! 208 Raportează post Postat Iunie 19, 2013 În timpul boxului feminin, de ce îsi dau cu pumnii ? Din lipsa de argumente ! Este adevarat ca boxul dintre doua femei este mai estetic decât o paruiala în public cu invective si mahalagisme di propriul cartier de origine. Din aceleasi motive pentru care doi puisori de pisica se iau la tranta si se lovesc cu labutele. In felul acesta se dezvolta fizic si psihic. Artele martiale sunt inscrise in codul genetic in cazul animalelor. In artele martiale orientale multe dintre tehnici sunt adaptari a ceea ce s-a observat in cazul luptei dintre animale care din multe puncte de vedere sunt superioare oamenilor... In ceea ce priveste competitia sportiva in cazul sporturilor de contact fata de lupta de strada, competitia sportiva este bazata pe "reguli" si pe "sportivitate". Respectul este cultivat in toate artele martiale (acesta este sensul "salutului" de la inceputul si sfarsitul luptei). Legat de latura estetica a boxului feminin: Top 10 Most Beautiful Female Boxers. Si ca sa nu nedreptatim boxul feminin, iata o lupta dintre boxerita romanca Mihaela Dragan si celebra campioana Christina Hammer (evident castigatoare): https://www.youtube.com/watch?v=VQKdL-3FLO0 Sa nu facem confuzie totusi intre sport si arta. Competitiile de arte martiale se desfasoara intr-o atmosfera de spectacol pe scena salilor caracteristice mai curand spectacolelor artistice decat in "sali sportive" sau "stadioane". Competitiile de arte martiale sunt, in primul rand, show-uri. De aceea artele martiale orientale si boxul sunt, in general, singurele sporturi transmise de canalele de televiziune neorientate spre sport, pe langa gimnastica artistica si patinajul artisitic. Nici personalitatile din artele martiale (sau box) nu pot fi puse in aceeasi oala cu personalitatile sportive din alte sporturi (individuale sau de echipa). Multi oameni vad in competitiile de arte martiale doar micile accidente care se intampla relativ frecvent in sporturile de contact, cum ar fi: taieturile de pe fata care se produc in cazul unor lovituri "sterse" (oricat de bine ar fi unsi pe fata combatantii pielea tot poate crapa, cea mai frecventa fiind asa numita "spargere a arcadelor" cand se "rupe" pielea din zona sprancenelor), sangerari pe nas (asa-zisa "spargere a nasului" care nu trebuie sa se confunde cu ruperea nasului) sau chiar a buzelor la contactul dintre buze si protectia dentara, umflarea pielii din zona unui ochi (cand ochiul ajunge aproape inchis, asa numita "spargere a ochilor" care nu trebuie interpretata textual), "spargerea ficatului" care iarasi nu trebuie interpretata textual (astfel de lovituri sunt cele mai dureroase si se finalizeaza de obicei cu abandon), knockout-ul care survine in urma ametelii puternice, asemanatoare uneori cu lesinul etc. Astfel de accidentari sunt minore si, de obicei, se vindeca in cateva zile (foarte rar este nevoie de spitalizare si "copci" in cazul lor), nu sunt propriu-zis dureroase, nu lasa urme. Foarte rare sunt anumite accidentari care se intampla la categorii grele (fractura nasului, fractura degetelor, antebratului etc.). In realitate, statisticile arata ca accidentarile in cazul sporturilor de contact sunt fie neglijabile, fie mai putin grave decat in cazul altor sporturi: fotbal, rugby, gimnastica, ski, patinaj etc., sporturi care nu in putine cazuri au produs "schilodiri" pe viata. Pe de alta parte, sporturile au evoluat. De exemplu, de mai multa vreme boxul profesionist de categorie grea a redus numarul de reprize deoarece s-a constatat ca efortul depus de luptatori poate deveni excesiv, existand risc de stop cardiac pe ultimele reprize. Sportivilor li se fac examinari medicale foarte minutioase pentru a-si putea pastra licentele (de exemplu, nu li se permite sa lupte persoanelor suferind de glaucom sau alte afectiuni ale ochilor la care se poate desprinde retina in urma unui soc - a unei lovituri). Lupta se intrerupe daca unui sportiv i se umfla ochiul (asa numitul "ochi spart" cand se sparg capilarele de sange si se produce hemoragie acumulandu-se sange sub pielea din jurul ochilor). In trecut li se taia pielea sportivilor ca sa se scurga sangele si sa li se deschida ochiul afectat ca sa poata vedea in timpul luptei. Acum nu se mai face aceasta. De asemenea, daca un sportiv isi sparge arcada si taietura este mare, nu mai este lasat sa lupte. In aceste situatii se considera ca este Knockout tehnic. Sa nu uitam ca dincolo de toate acestea, ramane beneficiul important pe care il aduc artele martiale asupra organismului. Personal mi-am format reflexe foarte bune care la un moment dat mi-au salvat viata cand era sa cada peste mine un ghiveci de flori de la un balcon sau cand circulam cu masina si cineva a intrat pe contrasens drept in fata mea. De asemenea, foarte rar mi s-a intamplat sa cad in urma unei alunecari pe gheata datorita echilibrului bun pe care mi l-am format, iar daca totusi cad stiu cum sa cad fara sa ma ranesc pentru ca am trecut prin "scoala caderii". Nu mi-am fracturat niciodata un os pentru ca mi-am intarit oasele. Imi aduc aminte si acum cum ne loveam antebratele sau gambele intre noi in timpul antrenamentelor pana cand ajungeau sa se umfle si sa invineteasca. Aveam numai "noduri" pe ele care dureau la cea mai mica atingere si totusi noi strangeam din dinti si ne loveam peste umflaturile alea. In cateva luni nu mai aveam nicio umflatura si oasele devenisera ca de fier. Nu mai exista durere. Puteam sa lovesc oricat de tare ca nu se mai umfla. Artele martiale nu sunt pentru oricine, in schimb, beneficiile pe care le aduc celor care le practica in mod corespunzator sunt incontestabile. 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
Athmy 2564 Raportează post Postat Iunie 19, 2013 Luptatoarele acelea sunt chiar frumoase, nota 10 pentru ele. Mie nu imi plac sporturile 'cu batai', sa zic asa, si desi riscurile s-au mai redus, ele tot sunt prezente. Dau doar exemplu pe Mohamed Ali, un barbat aratos si plin de sine, care a ajuns sa degenereze foarte rapid datorita bolii sale. Nu cunosc legatura boala-lovituri-sport, dar accidente se intampla. Aceste sporturi sunt periculoase. Pana si in fotbal se poate muri datorita efortului sau unei lovituri neintentionate si rau plasate. Dar pentru cine are inclinatie, trece peste impedimente si reuseste sa isi fortifice organismul si sa faca fata mai usor unor confruntari si pericole. Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
pupa-ma in... fond! 208 Raportează post Postat Iunie 19, 2013 (editat) Luptatoarele acelea sunt chiar frumoase, nota 10 pentru ele. Mie nu imi plac sporturile 'cu batai', sa zic asa, si desi riscurile s-au mai redus, ele tot sunt prezente. Dau doar exemplu pe Mohamed Ali, un barbat aratos si plin de sine, care a ajuns sa degenereze foarte rapid datorita bolii sale. Nu cunosc legatura boala-lovituri-sport, dar accidente se intampla. Aceste sporturi sunt periculoase. Pana si in fotbal se poate muri datorita efortului sau unei lovituri neintentionate si rau plasate. Dar pentru cine are inclinatie, trece peste impedimente si reuseste sa isi fortifice organismul si sa faca fata mai usor unor confruntari si pericole. Muhammad Ali sau Cassius Clay dupa numele real (unul dintre cei mai mari boxeri, daca nu cel mai mare) sufera acum, la batranete, de Sindromul Parkinson care dupa unii s-ar datora multelor lupte pe care le-a avut (acest sindrom este adesea asociat cu un accident care a produs un traumatism cranian deci, nu este exclus sa fie din cauza boxului, desi nu s-a demonstrat acest lucru). Pentru a se preveni astfel de situatii precum si taieturile pielii din jurul ochilor sau umflaturile, antrenamentele se desfasoara acum prin purtarea unei casti de protectie iar luptele se organizeaza la intervale mai mari de timp (o jumatate de an, un an etc.), mai rar la intervale scurte. Castile de protectie se folosesc si in boxul amator la nivel de competitii sau daca luptele se desfasoara in sistem piramidal care implica, de obicei, una sau mai multe lupte pe zi, timp de mai multe zile. Iata-l pe Ali la varsta de 70 de ani (se cam bâțâie... urata boala...)! https://www.youtube.com/watch?v=jxtOYfdiKAI Editat Iunie 19, 2013 de Bogdan_Popescu Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
pupa-ma in... fond! 208 Raportează post Postat Iunie 19, 2013 Tu ce preferi; sah-mat ori ironic-mat ? Tu ce preferi: PAT sau GO? Eu spun "pass". Poti sa iti iei un vibrator... 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
pupa-ma in... fond! 208 Raportează post Postat Iunie 20, 2013 Paradoxal poate, Artele Martiale sunt in realitate o cale a pacii si nu a violentei. Ideograma ce desemneaza in orient conceptul de "martial" se traduce de fapt prin a impiedica conflictele, a impiedica violenta. Scopul fundamental al unei arte martiale traditionale este de a proteja persoana de orice agresiune, de a ajuta la neutralizarea agresiunii dovedind calm si intelepciune. Duse la un nivel superior de intelegere, acea agresiune poate fi orice problema ce ne afecteaza din viata de zi cu zi. Un raspuns violent sau agresiv este departe de a fi solutia. Intotdeauna se vor gasi adversari mai puternici si probleme ce ne pot depasi propriile forte. Aici artele martiale traditionale vin cu o strategie, testata si perfectionata timp de zeci de generatii, care sa asigure supravietuirea, sa asigure succesul, un maxim de cistig cu un efort minim. Esenta acestor strategii este supletea fizica, dar si cea mentala, capacitatea de a intelege, de a accepta, de a simti profund actul de agresiune, motivatia, omul din spatele sau si in final realitatea ce ne inconjoara. Artele martiale ofera insa si o alta perspectiva, oferind si o mai buna relatie cu interiorul nostru, o mai buna intelegere a noi insine ca personalitate, ajutandu-ne sa ne depasim propriile limitari si sa traim mai armonios. Chiar si bolile, afectiunile nu sunt decit dezechilibre, agresiuni catre interiorul noastru, de care de asemenea trebuie sa stim sa ne protejam. (Sursa: http://www.yamabushidojo.bugei.ro/yamabushi_filozofie.htm) 2 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
pupa-ma in... fond! 208 Raportează post Postat Iunie 20, 2013 Zen e o şcoală filozofică japoneză a carei origine se găseste în doctrina chineză chan. Filozofia Zen a fost introdusă în Japonia de călugărul Eisai (1141-1215), care aparţinea şcolii de gândire chineză linji (huang-long), şi prin Dogen (1200-1253). Zenul este o parte integrantă a artelor marţiale, putând fi practicat (aplicat) chiar dacă nu suntem adepţii lui Budha, reprezentând o ştiinţă a trezirii minţii, o artă a iluminării spirituale. Învăţătura Zen nu este o dogmă ci o cale de limpezire şi elevare a conştiinţei. Cunoscut în antichitate ca fiind şcoala inimii luminate, poarta către sursă şi comunicarea directă de la o minte la alta, care are o acţiune directă asupra minţii omeneşti pentru a percepe esenţa sa şi împlinirea prin iluminare. Există în Zen aşa numitele koan-uri, mici versuri sau povestioare care aparent nu au nici o logică imediată, dar care au rolul de a obliga mintea să se mişte. Aceste koan-uri nu au răspunsuri exacte. Tot ceea ce se poate face este să se mediteze pe marginea lor, iar după un timp de meditat se va percepe esenţa koan-ului. În Zen nu există răspunsuri corecte sau greşite. Nu trebuie să se răspundă la întrebări, ci în schimb acestea trebuie bine înţelese. Un mic koan ce conţine secretul zen-ului şi artelor marţiale: *** Reflexia luminii pe suprafaţa apei se mişcă neîncetat. totuşi luna străluceşte şi nu pleacă nicăieri; ea stă, dar se mişcă. *** Râul nu curge niciodată înapoi. Apa curge, curge, dar luna nu se mişcă. Într-o luptă mintea trebuie să fie ca luna, în vreme ce corpul şi timpul se mişcă neîncetat ca apa râului. Zen-ul trebuie trăit aici şi acum. Mulţi cred că Zen-ul este pasiv. Din contra, Zen-ul este activ, înseamnă mereu acţiune, înseamnă aici şi acum. Mai mult aici: http://www.budomartialart.home.ro/zen.htm 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
pupa-ma in... fond! 208 Raportează post Postat Iunie 27, 2013 To many, spirituality is simply going to church and reading the bible. While these things are spiritual things, they are part of a religion, and not the spirituality itself. A religion is a school of spirituality. The main goal of these schools is to put people in touch with their spirituality. The practices of a religion (prayer, bible reading, church services, worship etc.) are designed to put you in touch with your spirituality, but they are not the spirituality itself. By adding the practices of your religion to your martial arts, you are not working with spirituality, you are simply adding more practices. Which most martial arts systems already have more then enough of. Religion’s are to spirituality as Martial arts are to fighting. They are schools that point to a thing, but not the thing itself. Mixing the practices of a religion into your martial arts doesn’t train your spirit. Your spirit shows itself when you stop putting things off. Without fearing what is about to happen, simply being in the moment, naturally. We’ve all had the experience of getting up in front of a crowd to give a talk or present something. Maybe we allowed ourselves to be intimidated by the crowd, kind of shinking inside of ourselves. Not being the best showman we could be. We didn’t have the “showman’s spirit”. We didn’t allow ourselves to do as well as we could. We just didn’t have enough “spirit” to make the best presentation we could. Spiritual practice’s are those that teach you to except what is happening and who you are in order to let yourself, your spirit, shine through. When you are coming from a spiritual place you are acting without fear, worry, doubt, or any kind of dependence on what will happen next, you are simply being you, right now. Martial situations are ones that require strong spirit. If your spirit isn’t strong you’ll never get through extreme difficulty’s. If your spirit isn’t strong it’s impossible to come through tragedy and not be a victim. And for these very reasons Martial practices make wonderful training grounds for the spirit. Lending the martial arts to being a wonderful spiritual practice. Most religions and non-martial spiritual schools have to add practices in order to train the spirit. Challenges and difficulties must be faced in order to strengthen your spirit. Non-martial spiritual traditions add things like: abstinence, fasting, tithing, worship, routine, strict moralities etc. in order to challenge their practitioners. Martial practices however have a built in set of challenges: fighting, physical fatigue, and habitual practice are the necessities of a martial method. Practices like these make simple sense in the martial arts. You never have to ask, “why do I need to be in good physical shape” ,” “Why do I actually need to test my skills against someone”, or “why do I need to train so much”. The reasons are clear, if you want to be good, you’ll have to do these things. You must use your spirit to get through these rigors, this trains the spirit. It’s hard to hide behind lies, and clever excuses, if you’re not training hard, it’s clear that your spirit is not in the practice. http://www.aikidostudent.com/oldasc/content/?p=155 1 Partajează acest post Link spre post Distribuie pe alte site-uri
