Chinezii vor să îşi construiască "Panama 2″ în Nicaragua ţinta sînt cerealele Americii Latine
China se pregăteşte pentru provocările secolului 21 în materie de securitate alimentară deschizându-şi drum către noile grânare ale lumii Brazilia şi Argentina.
În materie de securitate alimentară China are o uriaşă problemă trebuie să hrănească o cincime din populaţia globului, şi în perspectivă chiar şi mai mult, cu doar o zecime din suprafaţa agricolă a acestuia lucru imposibil fără să apeleze la importuri. În ultimul deceniu China a urmărit stabilirea unor parteneriate strategice cu mai multe naţiuni africane şi latino-americane părţi ale aşa numitei Lumi Emergente pentru a-şi rezerva importante părţi ale recoltei mondiale fie prin concesionări de terenuri fie prin contracte pe termen foarte lung. Pentru a putea însă aduce însă această hrană produsă peste tot în lume, China are nevoie de o infrastructură globală de transport proprie.
Deja continentul sud-american a devenit în ultimii 5 ani regiunea de origine numărul 1 pentru importurile de porumb, grâu, şi soia realizate de China.
America Latină cu Brazilia şi Argentina, dar şi cu naţiunile mai mici, precum Uruguay şi Paraguay şi chiar Venezuela vor deveni în secolul 21 cea mai importană zonă de producţie a cerealelor din lume.
Pentru China cea mai scurtă cale de acces spre aceast grânar numărul 1 al lumii secolului XXI este prin Pacific, via Canalul Panama. Canalul Panama prezintă însă două inconveniente majore: în plan politic este prea american, iar în plan tehnic este prea strâmt pentru a face faţă volumelor în creştere pe care China vrea să le transporte prin el.
Soluţia găsită de chinezi este cea a dublării Canalului Panama cu un al doilea canal care să unească Pacificul de Atlantic în Nicaragua.
China a propus Nicaraguei un mega proiect privind construirea unei mega infrastructuri de transport incluzând transport maritim, un gazoduct şi un petroduct. Parametrii proiectului chinezesc îi depăşesc pe cei ai centenarului Canal Panama fiind proiectat a avea 22 metri adâncime, 20 de metri lărgime, şi 286 de kilometri lungime.
Valoarea construcţiei se ridică la 40 de miliarde de dolari China urmând să beneficieze pentru aceştia de un contract de concesionare de 50 de ani extensibil cu alţi 50.
Proiectul a tulburat deja apele în politica micii republici, tulburate până nu demult de un sângeros război civil.