Jump to content
Forum Roportal
Sign in to follow this  
The Unknown

Opincile lui Badea C

Rate this topic

Recommended Posts

Opincile lui Badea Cârţan zac în întuneric

Scris de : D.P.

2013-05-20

 

Singura pereche de opinci cu care Badea Cârţan, singurul român care a adus lumina cunoaşterii, prin cărţi, de la Roma în Transilvania străbătând pe jos peste 2.200 de kilometri, zace în întuneric, într-o găleată cu o soluţie specială, în încercarea disperată a primarului localităţii sibiene Cârţişoara, Dorin Magda, de a salva singurul obiect personal care i-a aparţinut unui brav român confundat de străini cu dacii de pe Columna lui Traian din capitala Imperiului Roman.

 

opinci-badea-cartan.jpg

 

Descoperite de corespondentul Agerpres în Primăria din Cârţişoara, opincile au nevoie urgentă de o restaurare de specialitate, care, culmea, se poate face chiar în Muzeul în Aer Liber ASTRA din Sibiu, unde există un restaurator recunoscut în pielărie, care are la dispoziţie un laborator modern, construit după standarde europene.

 

Chiar în Ziua Muzeelor, tocmai Muzeul Badea Cârţan din Cârţişoara era închis turiştilor, pentru că paznicul era plecat să mănânce. Cu lacătul pe poartă şi în renovare, muzeul care adăposteşte şi casa memorială a lui Badea Cârţan nu are înăuntru cea mai valoroasă piesă, opincile care l-au ajutat pe celebrul ţăran român să străbată mii de kilometri pe jos cu desagii în spinare.

 

Rămas fără muzeograf, care s-a pensionat şi postul a rămas blocat, Muzeul Badea Cârţan din Cârţişoara se zbate să supravieţuiască doar din efortul primarului care încearcă să oprească măcar pentru o clipă turiştii care se grăbesc să ajungă în zona turistică Bâlea, pe Transfăgărăşan.

 

"De doi ani s-a pensionat muzeografa şi am rămas doar cu paznicul care nu ştie să facă ghidajul. Eu sunt ghid la nevoie. Acum renovăm muzeul, ce i-a aparţinut lui Badea Cârţan, sunt cărţile şi opincile. Problema este că opincile eu aşa le ştiu de peste 30 de ani, de când sunt eu, nimeni nu s-a ocupat de ele, să le recondiţioneze. S-au strâmbat aşa de tare de nu le mai putem trage în picioarele unui manechin îmbrăcat ca Badea Cârţan. Mă chinui de trei luni să le refac, cu tot felul de tratamente speciale, indicate şi de farmacişti, pentru că sunt foarte rezistente, fiind cred din piele de bivol", a mărturisit primarul comunei Cârţişoara, Dorin Magda.

 

Contactat de corespondentul AGERPRES, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, a promis că va lua toate măsurile pentru ca să salveze opincile unuia din cei mai cunoscuţi ţărani români iubitor de cultură.

 

Directorul Complexului Naţional Muzeal ASTRA, Valeriu Olaru, a precizat luni, pentru AGERPRES, că, "va lua legătura cu primarul de la Cârţişoara, pentru a aduce opincile lui Badea Cârţan la Sibiu, la laboratorul de restaurare, unde avem o restauratoare care ocupă de piele".

 

Cele două opinci, una peticită, cealaltă găurită în călcâi, aşteaptă să fie puse în valoare pentru a "spune" povestea lui Badea Cârţan, cel al cărui trup este îngropat la Sinaia din 1911.

 

Culmea ironiei este că viceprimarul comunei Cârţişoara este chiar stră-strănepotul lui Badea Cârţan, Vasilică Cârţan, dar nici el nu a făcut mari eforturi pentru a salva moştenirea celebrului său străbun.

 

De la poalele Munţilor Făgăraşului în urmă cu peste un secol Badea Cârţan a mers pe jos până la Roma pentru a aduce cărţi spre a lumina cunoaşterea ţăranilor de dincoace de munţi. Gheorghe Cârţan, cunoscut ca Badea Cârţan, a avut curajul să străbată munţi şi văi, mii de kilometri, pe jos pentru a vedea Columna lui Traian.

 

Într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau de Imperiul Austro-Ungar şi nu se bucurau de drepturi, Badea Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. Badea Cârţan, care a îndrăgit cu patimă cartea, cartea românească şi cartea de istorie, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munţii, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărţi româneşti. Badea Cârţan, un simplu cioban, este pentru străini, conform legendei, "dacul care a coborât de pe Columnă".

 

Pe drumuri ştiute doar de ciobani, între 1865 şi 1867, Badea Cârţan trece graniţa în Ţara Românească pentru a aduce cărţi, pe la locul numit Vama Cucului, loc în care astăzi s-au înălţat semeţe tot mai multe cabane ale celor înstăriţi din Sibiu. După patru ani în care a fost soldat în armata română, Badea Cârţan se întoarce acasă, la Cârţişoara. După ce a venit acasă, Badea Cârţan şi-a luat iarăşi lumea în cap pe drumurile transhumanţei, pentru a se duce la împărat să se plângă de nedreptăţile pe care le-a văzut în satul său. Cu un curaj nemaiîntâlnit, Badea Cârţan a pornit pe jos să străbată cei 800 de kilometri de la Cârţişoara până la Viena, unde spera să-şi găsească dreptatea. Din păcate, la Viena toate uşile au fost închise pentru ţăranul Gheorghe Cârţan. A făcut chiar puşcărie pentru că a adus cărţi acasă, la Cârţişoara, pentru românii lui dragi.

 

Greu de crezut astăzi, Badea Cârţan este românul care a mers pe jos până la Bucureşti, Viena, Veneţia, Roma, totul pentru a aduce cărţi pentru sătenii lui de acasă. În martie 1896, Badea Cârţan s-a întâlnit cu istoria, ajungând la Roma, oraşul unde se spune că toate drumurile duc. Destinul lui Badea Cârţan este unul impresionant. Spre deosebire de românii de astăzi, care merg cu autocarul, maşina personală sau avioanele low-cost în Italia pentru a munci ca să aducă bani acasă, în urmă cu 117 ani Badea Cârţan a adormit fericit, în straie populare româneşti, lângă Columna lui Traian, impresionându-i pe italieni, care l-au confundat cu dacii de pe Columnă. A cunoscut celebritatea la Roma, dar Badea Cârţan s-a întors obosit, însă cu speranţă acasă.

 

Dacă pentru Badea Cârţan, nu au contat nici vremea, nici vremurile, pentru urmaşii lui nu mai contează nici amintirea unicului român care a adus 70.0000 de cărţi în Transilvania. Arse în mare parte de austro-ungari, cele 70.000 de volume nu mai există. Au supravieţuit puţine cărţi aduse de Cârţan. Însă opincile încă mai există şi, aşa cum l-au purtat pe Gheorghe Cârţan, aşa se încăpăţânează şi rezistă şi astăzi.

 

Astăzi, cu gust amar şi tristeţe, la Cârţişoara, opincile zac încă în necunoaştere, fiind redescoperite de un jurnalist tocmai în Ziua Muzeelor, dincolo de un lacăt şi multă birocraţie, chiar în momentul în care, la câţiva zeci de kilometri, la Porumbacu, conducerea judeţului Sibiu a lansat cea mai mare bibliotecă în aer liber din România, unde cărţile înşirate pe mese au întrecut cu mult numărul cititorilor care au preferat să se înghesuie la sarmale, miel la proţap şi brânză

Edited by The Unknown

Share this post


Link to post
Share on other sites

Cel mai valoros secret pastreaza opinca asta!!! Cum se prelucreaza pielea de a tinut atit amar de vreme???

Unde-s italienii, mari opincari sa lupte pentru o bucata de şoric antic ... ??? Sa faca si ei incaltari rezistente vremurilor, nu numai modei.

 

:hi:

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

×