Alcool de Lux, Bauturi Fine Pentru Cunoscători

[The Unknown 15043]

[BigDefender 2294]

Nu mai comentez, numai le admir! :giggle:

[The Unknown 15043]

Am cumparat si prajiturele Madelaine, o parte le trec in ciocolata topita si nuci macinate sau nuci de cocos si le voi avea alaturi de torturi langa sampanie.  

 

Tort Dobos am comandat si una cu fructe nemtesc, nu prea-mi place cea de pe poza desi se numeste Pink Velvet Cake.

 

Si o sa beau o sticla de sampanie in noaptea intre ani, singura, nu deodata ... nu merg niciunde, cant, dansez, mananc, vorbesc pe telefon etc. 

[The Unknown 15043]

Cocktail "Garnet" zic eu dupa culoarea splendida ... pentru Capricorni si toti care celebreaza ceva in Januarie 

 

[The Unknown 15043]

"The Aristocrat" 

Cocktail-ul de sampanie al lunii Januarie tot intr-una din culorile Garnet-ului

 

 

 

 

[The Unknown 15043]

Aurelia Visinescu: Femeile sunt mai “inzestrate” senzorial decat barbatii

 

 

Am avut ocazia sa stam de vorba cu Aurelia Visinescu – cea mai cunoscuta femeie oenolog din Romania. Am vorbit despre cariera, despre femei si despre mancare, am povestit despre copii si despre munca facuta cu pasiune. Aurelia Visinescu creeaza vinuri de autor premium si high premium foarte apreciate si de specialistii din Romania si premiate la marile concursuri internationale.

Reporter: De unde vine pasiunea pentru vinuri si stiinta oenologie. Presupun ca o tanara care se duce la Universitatea de Stiinte Agricole “Nicolae Balcescu” si care termina facultatea cu o diploma in viticultura si vinificatie are un resort in spate, o pasiune, o motivatie. Care este aceasta? Si de ce tocmai oenologia?

Aurelia Visinescu: Mi-am descoperit pasiunea pentru vin si pentru povestea din spatele vinului in timpul facultatii, pe care am urmat-o pentru ca imi doream sa cultiv flori. Am fost intotdeauna apropiata de natura, am mers in mod natural catre Facultatea de Horticultura si cand am descoprit oenologia, nu m-am mai putut desprinde, asadar m-am specializat in Vie si Vinificatie.
 
Cum este privita o femeie ca expert oenolog? Cum o privesc femeile, cum o privesc barbatii si care sunt trucurile prin care reuseste sa-si faca auzit (eventual sa-si impuna), punctul de vedere?

Aurelia Visinescu: Sunt de parere ca atat timp cat suntem specialisti si profesionisti, nu mai este cazul sa vorbim despre femei si barbati. Este adevarat ca imi desfasor activitatea intr-un domeniu predominat de barbati, dar nu am intampinat niciodata dificultati in a-mi impune punctul de vedere si nici alte tipuri de obstacole. Nu cred ca trebuie sa ne folosim de “trucuri” pentru a ne sustine un punct de vedere, atat timp cat avem argumente valide. 
 
Gustul, simtul gustului, se poate educa sau este un dat de la mama-natura? Si daca se poate educa, cum faci asta?

Aurelia Visinescu: Simturile se pot educa, dar si aportul naturii este important. Se spune ca femeile sunt mai “inzestrate” senzorial decat barbatii. Educatia gustului, al mirosului se face prin mult exercitiu, ca de altfel orice educatie. In domeniul vinului exista si kit-uri speciale care contin esente pentru a recunoaste si identitfica aromele pe care le regasim in vin.
 
Femeile fac de cele mai multe ori munca lor cu pasiune. Eu cel putin asa cred. Munciti cu placere? Munciti din responsabilitate sau din responsabilitate combinata cu pasiune?

Aurelia Visinescu: Desigur ca muncesc cu placere! Am intalnit atat barbati cat si femei care nu sunt pasionati de ceea ce fac, din pacate. Din punctul meu de vedere, este extrem de important sa activezi intr-un domeniu care iti place. Altfel, o munca pe care o depui fara placere nu aduce rezultate bune. Sunt pasionata de vin, iar afacerea pe care am pornit-o este ca si copilul meu. Sentimentul de satisfactie pe care il am cand vinul meu are succes, compania mea creste si crama pe care o am la Sahateni este ultra-dotata este similar cu sentimentul de bucurie pe care ti-l ofera un copil pe care il cresti, il educi si te bucuri de succesele lui.

Cum arata o zi de toamna din viata unui oenolog?

Aurelia Visinescu: Munca de oenolog este mai mult decat a face vin. Procesul e mult mai complex si porneste din vie. Strugurele are un aport masiv in calitatea unui vin. Si pentru asta trebuie sa ai cel mai potrivit soi in cel mai potrivit loc… apoi modul de cultivare al vitei de vie si atentia pe care trebuie sa i-o dai pentru a avea struguri  pe care mai departe construesti vinul. Desigur, punctul de maxima atentie este toamna cand  transformam strugurii in vin.  Depindem insa si de natura.  

Cand incepem campania de recoltare a strugurilor, ma mut la crama pentru o luna sau mai mult. De multe ori, imi iau si fetita cu mine si la sfarsitul saptamanii vine si sotul meu. Este o perioada incarcata. Inainte de recoltare, facem analize, trebuie sa stim daca strugurii au atins maturitatea tehnologica. In felul acesta decidem cand recoltam. Fac foarte multe degustari pentru a urmarii evolutia vinurilor in timp si atunci cand consider ca au ajuns acolo unde imi doresc incep cupajarile sau amsamblarile (amestec vinuri din acelasi soi invechite in moduri diferite sau chiar soiuri diferite, ani de recolta diferiti etc…)  Cu alte cuvinte odata ce am materialul gata, incep sa croiesc.
 
Ce puneti in cosul de cumparaturi cand faceti aprovizionarea pentru o sarbatoare in familie, presupunand ca pregatiti o masa acasa pentru familie si prietenii cei mai dragi?

Aurelia Visinescu: Cand pregatesc mese pentru familia si prietenii mei, tin cont de preferintele invitatilor si de specificul mesei, al sezonului….  Am grija ca masa sa fie imbelsugata si sa fie o bucurie pentru cei prezenti. Nu am o lista standard, dar pot sa spun ca nu lipsesc niciodata branzeturile si pestele.
 
Povestiti o intamplare care reprezinta un moment crucial din viata dv, unde viata de famile si cea profesionala au fost in conflict si cum l-ati rezolvat?  

Aurelia Visinescu: Din fericire, nu am avut momente cruciale, dar am trecut printr-o perioada extrem de dificila in perioada in care am fost insarcinata si imediat dupa ce am nascut. Starea mea fizica nu-mi permitea sa fac multa miscare, aveam laptopul si telefonul in permanenta “atasate” de mine, sedintele de birou se desfasurau la mine acasa, la crama se desfsurau lucrari de reamenajare si avem in derulare un proces de rebranding. In bucatarie aveam o “mini-crama” cu probe din tancurile de vin care erau inlocuite saptamanal. A fost dificil pentru mine, dar nu puteam renunta la responsabilitatile pe care le am in compania pe care o conduc si la meseria mea. 

femeia.ro

Editat Ianuarie 9, 2016 de The Unknown

[The Unknown 15043]

VITICULTURA ȘI VINURILE LUMII

 

Franța, un adevărat simbol în lumea vinurilor   Pentru majoritatea cunoscătorilor și nu numai pentru aceștia, Franța înseamnă vin bun, fin, de calitate, a cărui celebritate în jurul lumii a ridicat statutul țării la cel de reprezentant de seamă al viticulturii mondiale. Aici au fost create câteva soiuri de mare valoare, care sunt astăzi cultivate peste tot în lume, precum Cabernet Sauvignon, Pinot noir sau Merlot, pentru vinuri roșii, și Chardonnay, Sauvignon și Pinot gris, pentru vinuri albe. Tot aici au apărut șampania și coniacul, băuturi celebre, produse, în prezent, pretutindeni, sub denumiri diferite. Cu excepția părții de nord-vest, respectiv în regiunile Bretagne și Normandie, pe tot teritoriul țării se cultivă viță-de-vie. Vechii locuitori ai Franței, galii, nu se ocupau cu cultura viței-de-vie, ei ducând o existență nomadă. Viticultura a fost introdusă în Galia de către romani, care o preluaseră de la greci. De altfel, chiar grecii au sădit primii butuci aici, în regiunile Provence și Languedoc, în jurul anului 600 î.Hr. În secolul I, aceasta s-a extins în regiunile Bordeaux și Gironde, în nordul provinciei iberice și pe malurile Rhonului, iar ulterior, în urma cruciadelor, au fost aduse soiuri noi din Cipru, din Corint și din insula Creta.

În secolul al IV-lea, viile Franței aveau deja configurația pe care o păstrează și în prezent. Cu toate că în perioada năvălirilor, viticultura europeană nu a cunoscut o perioadă de dezvoltare, aceasta a făcut progrese în etapa următoare, îndeosebi pe lângă numeroasele mănăstiri care au luat ființă din secolul al IV-lea, când Papa Grigore cel Mare a dat un impuls întemeierii lor.

Renumele de care se bucură astăzi vinurile din Franța datează, însă, din perioada Renașterii, când ''Les grands crus'' din Gironde sau din Côte d'Or erau servite la marile curți ale Europei. ''Grand cru'' reprezintă o clasificare regională a vinului, care indică potențialul locului din care provine, desemnând o podgorie celebră pentru producerea de vinuri de mare calitate. Le Clos de Vougeot era vinul papilor și al regilor, Voltaire prefera vinul de Corton, Montrachet era preferatul lui Alexandre Dumas, despre care se spune că îl bea în genunchi și scoțându-și pălăria. Napoleon servea cu plăcere vinul de Chambertin, notează site-ul evin.md.

În 1935, Franța a devenit primul stat care a introdus un sistem național de control al originii și calității vinurilor, odată cu înființarea Institutului Național pentru Denumiri de Origine ("Institut National des Appellations d'Origine"), potrivit volumului ''The New Sotheby's Wine Encyclopedia''. Sub acest aspect, în Franța se produc patru mari categorii de vinuri: Vins de Table (vinuri de masă), Vins de Pays (echivalentul vinurilor cu indicație geografică), Vin Délimité de Qualité Supérieure (vinuri cu denumire de origine controlată), notează oenologul Mihai Macici, în volumul ''Lumea vinurilor. Vinurile lumii''. 

Potrivit raportului pe anul 2014, publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului, pe site-ul său oficial oiv.int., suprafața totală cultivată cu viță-de-vie era de 7,5 milioane de hectare, 50% din această suprafață fiind deținută de cinci țări: Spania (14%), China (11%), Franța (10%), Italia (9%) și Turcia (7%). La nivel mondial, au fost obținuți 270 milioane de hectolitri de vin. Sub acest aspect, Franța își dispută primul loc cu Italia. Potrivit unui raport mai recent, publicat în aprilie 2015, Franța se situează pe locul al II-lea, cu 47,4 milioane de hectolitri, primul loc revenindu-i Italiei, cu 48,9 milioane hectolitri.

Cu o suprafață viticolă de 792 de mii de hectare, Franța adăpostește o mare parte dintre cele mai celebre podgorii ale lumii: Bordeaux, Bourgogne, Midi, Côtes du Rhone, Jura, Savoie, Val de Loire, Alsace, Champagne, Cognac și Armagnac, cele două din urmă fiind cunoscute pentru producerea distilatelor învechite de vin.

Podgoriile din sudul țării, în Provence și în Languedoc, sunt situate în cea mai mare parte la câmpie, așa cum au fost înființate pe vremea galilor, aici obținându-se vinuri de masă de calitate mijlocie. În viile situate pe pante, se obțin renumitele vinuri de desert de Roussillon din soiurile Muscat de Frontignan și Lunel, dar și vinurile roșii de Corbičre, potrivit prof. dr. Ioan C. Teodorescu și colaboratorii, în volumul ''Vița-de-vie și vinul de-a lungul veacurilor'' (1966). Pe pantele situate de-o parte și de alta a văii Rhonului, în podgoriile cunoscute sub numele de Côtes du Rhone, se obțin vinurile roșii de Syrah. 

Tot pe valea Rhonului, mai spre nord, se întind viile celebrei podgorii Bourgogne, care conține districtele Chablis, unde se obțin vinuri albe seci, Côte d'Or — pentru vinuri roșii și albe, Beaujolais — pentru vinuri roșii și Macon — pentru vinuri roșii și albe. Vinurile roșii sunt obținute din soiurile Pinot noir sau Gamay, iar cele albe — din Chardonnay sau Aligoté. Cele mai fine vinuri din Bourgogne se obțin în Côte d'Or.

Vița-de-vie ajunge apoi în Champagne, una dintre cele mai bogate regiuni viticole franceze, situată pe malurile Marnei, aici obținându-se vinuri albe, seci, ușoare, ce sunt transformate în șampanie, după metoda călugărului Don Perignon. Totodată, printre regiunile viticole nordice se află și Alsacia, celebră pentru vinurile sale fine, de culoare verzuie, obținute din soiurile Sylvaner, Riesling și Traminer. Valea Loirei este o altă regiune renumită pentru vinurile sale albe, obținute din soiurile Sauvignon Blanc și Chenin Blanc.

Mai la sud, pe țărmurile Atlanticului de data aceasta, se află celebra regiune viticolă Bordeaux, unde se obțin vinuri foarte diferite. Astfel, în districtul Medoc, se obțin vinuri roșii celebre din grupul Chateaux, iar în podgoriile de la Graves se obțin vinuri de înaltă calitate. Denumirea de ''chateau'' apare pe etichetele cu vinuri superioare franțuzești, dar aceasta nu se referă la numele unui castel, așa cum am fi tentați să credem, ci la cel al unei proprietăți. Este drept, însă, că denumirea de ''chateau'' provine de la faptul că aceste vinuri erau obținute în jurul castelelor. La fel de celebre sunt și vinurile de desert din Sauternes, Barsac și Loupiac, dar și vinurile de Cabernet Sauvignon, Merlot etc., obținute la Saint Emilion Pomerol și Fronsac.

Franța este renumită și pentru prepararea coniacului celebru în lumea întreagă. Acesta se obține în departamentul Charentes, podgoriile fiind situate pe coaste calcaroase. Coniacul este un distilat de vin învechit, redus la tăria de 40% vol., al cărui nume se trage de la orașul Cognac, capitala departamentului.

AGERPRES.ro

[The Unknown 15043]

 

Irish Coffee

[BigDefender 2294]

Interzis pentru mine pana la Paste!!!!! :gdevil:

[The Unknown 15043]

Pastele Catolic este mai aproape decat cel Ortodox si o lume intreaga recunoaste asta ... deci  :salut: