Sari la conținut
Forum Roportal

Caută în comunitate

Afișez rezultate pentru tagurile 'personalitate'

  • Caută după taguri

    Tastează taguri separate prin virgulă.
  • Caută după Autor

Tip conținut


Forumuri

  • Omul si Societatea
    • Astrologie si paranormal
    • Dragoste
    • Frumusete
    • Sanatate
    • Economic
    • Legislatie
    • Politica
    • Religie si spiritualitate
    • Copii
    • Nunta
    • Implicare sociala
  • Arta si Cultura
    • Educatie/Invatamant
    • Filozofie
    • Fotografie
    • Grafica 2D si 3D
    • Limba si literatura
    • Pictura
    • Teatru si opera
    • Istorie
  • Timp Liber
    • Casa si gradina
    • Gastronomie
    • Televiziune si cinema
    • Muzica
    • Sport
    • Hobby-uri
    • Turism
  • Animale
    • Cainele
    • Pisica
    • Pesti
    • Pasari
    • Rozatoare
    • Adoptii
    • Anunturi animale
    • Targuri, expozitii/ Asociatii, ONG-uri
    • Discutii diverse
    • Arhiva
  • IT & Calculatoare
    • Software
    • Hardware
    • Calculatoare
    • Jocuri
    • Internet
  • Stiinta si Tehnica
    • Auto / Moto
    • Electro
    • GSM
    • Stiinta, Tehnica si Inovatii
  • Varia
    • Discutii diverse
    • Bla bla bla ...
    • Coltul vesel
    • Coltul trist
    • Teoria chibritului
    • Regional
    • Diaspora
    • Evenimente
    • Stiri
    • Promovare / anunturi
  • Multilanguage
    • International Area
  • Reteaua Roportal
    • Roportal
    • Desenatori

Calendare

  • Community Calendar

Bloguri

Nu sunt rezultate de afișat.

Nu sunt rezultate de afișat.


Găsește rezultate în...

Găsește rezultate care conțin...


Cată creare

  • Început

    Final


Ultima actualizare

  • Început

    Final


Filtrează după numărul de...

Înregistrat

  • Început

    Final


Grup


AIM


MSN


Website URL


ICQ


Yahoo


Jabber


Skype


Location


Interests

Găsit 1 rezultat

  1. Ar parea ca unii dintre noi nu sunt dispusi sa ia intrebarea in serios, de teama posibilitatii ca raspunsul sa fie: genele/ereditatea. Raspunsul care tinde sa ne vina automat in minte este prima varianta (mediul) mai degraba decat a doua (genele). Suntem constienti de faptul ca diverse caracteristici fizice, precum intaltimea si culoarea ochilor, depind de ereditate, insa consideram adesea, fara sa ne bazam convingerile pe dovezi robuste (pe principiul: „putine cunostinte, multe convingeri”), ca personalitatea este formata exclusiv sau preponderent prin influente de mediu (mai ales educatia primita de la parinti). Utilizam in limbajul cotidian expresii, precum: „n-are cei 7 ani de acasa”; „parintii nu l-au educat cum trebuie”; „[pe un ton dezaprobator] asa ai fost tu crescut?!”; „le-a scapat parintilor din mana” – toate acestea leaga formarea personalitatii de cum ne educa (formeaza) parintii. Copiii primesc de la parinti atat o mostenire genetica, cat si un mediu de viata in care sunt crescuti si educati. Daca un copil este constiincios ca si parintii lui, este pentru ca asa a fost educat sau mai repede pentru ca genele responsabile de constiinciozitatea parintilor sunt transmise copiilor si influenteaza si constiinciozitatea lor? Unul dintre scopurile cercetarii, poate mai ales in stiintele comportamentale, este acela de a descalci relatiile imbarligate intre diverse variabile (de exemplu: educatia primita de la parinti; genele; trasaturi de personalitate). Faptul ca parintii care isi bat copiii au copii agresivi si ca parintii liberali au copii liberali ar putea la fel de bine insemna ca genele mostenite de la parinti, nu educatia, sunt responsabile de aceste tipare comportamentale, caz in care educatia oferita de parinti este o variabila confundata, care mascheaza efectul real (al ereditatii). Studiile care descurca relatiile incalcite dintre aceste variabile se numesc cercetari de genetica comportamentala si se bazeaza, in parte, pe esantioane formate din gemeni. Gemenii monozigoti au 100% gene in comun, asadar, tocmai pentru ca sunt genetic identici, ne asteptam legitim ca orice diferenta intre ei sa provina din mediu (si „chance events”). Influentele de mediu sunt de doua tipuri: • „shared environment” = mediul impartasit de ambii copii (de exemplu, aceiasi parintii si aceeasi scoala); •„non-shared environment” = influente de mediu specifice fiecarui copil in parte (de exemplu, un nou mediu socio-cultural in care se muta unul dintre copii; anturajul). Aceste cercetari de genetica comportamentala studiaza: a) cat de similari sunt gemenii crescuti impreuna vs. gemenii crescuti separat; b) cat de similari sunt gemenii crescuti separat vs. copiii adoptati si crescuti impreuna; c) cat de similari sunt gemenii crescuti separat, respectiv copiii adoptati cu parintii lor biologici vs. adoptivi, pe baza corelatiilor parinti-copii in termeni de trasaturi de personalitate, inteligenta, interese vocationale, atitudini si valori sociale si tulburari. Cercetarile [1-11] arata ca atributele psihologice sunt influentate genetic, insemnand ca sunt partial eritabile. Eritabilitatea este proportia variatiei diferentelor inter-individuale, datorata variatiei genetice; este o caracteristica a populatiei, nu a individului. Gemenii (in special cei monozigoti/identici genetic) sunt mult mai similari decat non-gemenii crescuti impreuna, chiar daca sunt separati la nastere si crescuti in medii puternic contrastante (de cupluri heterosexuale vs. homosexuale; cupluri hippie vs. non-hippie; cupluri vs. parinti singuri etc. [12]). Diferentele dintre oameni pe trasaturile de personalitate sunt datorate, in proportie de ≃50%, genelor (eitabilitatea): extraversie, stabilitate emotionala, agreabilitate, constiinciozitate, deschidere la experienta, wellbeing, traditionalism, autocontrol, dezinhibitie, agresivitate, psihopatie etc. Inteligenta este eritabila in masura cea mai mare, depasind 75% dupa varsta de 10 ani. Tulburarile mintale (schizofrenie, tulburare depresiva majora, tulburare de panica, tulburare de anxietate generalizata etc.) prezinta si ele o eritabilitate substantial mai mare de 0% (variind intre 20% si 80% in functie de tulburare). Pana si interesele vocationale, atitudinile sociale, stilul de atasament si criminalitatea au o componenta genetica. In cazul personalitatii, din moment ce diferentele interindividuale depind, in proportie de ≃50%, de gene, ne-am astepta ca restul de 50% sa provina din educatia primita de la parinti (stilul parental). Ne-am astepta, de pilda, ca copiii crescuti in aceeasi locuinta (fara a avea insa legatura genetica) sa fie mai asemanatori decat copii luati la intamplare si comparati. Ce ne arata insa cercetarile este ca modul cum ne cresc si ne educa parintii nu are o influenta de durata asupra personalitatii noastre, efectul „shared environment”-ului fiind nul. Copiii nerelationati genetic, dar crescuti impreuna (adoptati) nu sunt mai similari decat niste copii luati la intamplare, in timp ce gemenii monozigoti sunt extrem de similari, chiar daca sunt crescuti separat. Atat gemenii, cat si copiii fara legatura genetica se aseamana mult mai tare cu parintii biologici decat cu cei adoptivi. Studiile de genetica comportamentala demonstreaza ca semanam cu parintii nostri, nu datorita modului in care ne cresc, ci datorita ereditatii/genelor in comun. Desigur, asta nu inseamna ca diferentele pe trasaturi de personalitate depind 100% de gene (eritabilitatea este, dupa cum am precizat deja, de ≃50%), insa influenta „shared environment”-ului (aceiasi parinti, aceeasi scoala etc.) asupra formarii personalitatii este 0%. Variatia in termeni de personalitate nu provine din a fi crescut intr-o familie liberala vs. conservatoare, de parinti autoritatri vs. permisivi, de un cuplu heterosexual vs. unul homosexual etc. In masura in care parintii isi influenteaza copiii, o fac prin gene, nu prin mediul in care ii cresc si educa. Restul de 50% provine din „non-shared environment”, cum ar fi prietenii pe care ii are un copil, dar nu si celelalt. Exista, asadar, dovezi coplesitoare, acumulate in urma a catorva decenii de cercetare robusta, care demonstreaza ca ne nastem cu anumite tendinte, predispozitii, inclinatii si vulnerabilitati, provenite din mostenirea genetica. Conceptia potrivit careia ne nastem tabula rasa (ca niste tablite goale, pe care societatea imprima tendinte, atitudini etc.) este depasita de cercetari; recomandam si cartile The Blank Slate: The Modern Denial of Human Nature (2002) si The Nurture Assumption: Why Children Turn Out the Way They Do (2011). Sumarizand: • gemenii crescuti separat sunt la fel de asemanatori ca si gemenii crescuti impreuna; • situatia inversa (in oglinda) sunt copiii nerelationati genetic, dar crescuti impreuna, care sunt la fel de diferiti ca niste copiii luati la intamplare si comparati; • copiii se aseamana cu parintii biologici, dar nu se aseamana deloc cu parintii adoptivi sau cu fratii adoptivi; • copiii se aseamana cu parintii datorita genelor, nu datorita educatiei oferite de ei („shared environment”), decat neglijabil in cel mai bun caz - aprox. 50% din variatia personalitatii este explicata de gene; inteligenta, depresia, anxietatea, autismul, schizofrenia etc. nu sunt datorate modului in care ne-au crescut parintii; • restul de 50% depinde de influente de mediu specifice unui copil, dar nu si celuilalt, a.k.a copiii sunt socializati/educati de alti copii, nu de parinti. Cercetarile de genetica comportamentala au evidentiat, de-a lungul anilor de studiu a variatelor atribute psihologice, urmatoarele legi [13, 14]: 1. Toate trasaturile comportamentale umane sunt [partial] eritabile (adica sunt influentate de variatii genetice/ereditate): personalitate, inteligenta, valori si atitudini sociale, interese vocationale, stilul de atasament, tulburarile mintale etc. 2. Genele au un efect mai mare decat a fi crescut in aceeasi familie („shared environment”, cum ar fi efectul modului in care ne cresc si ne educa parintii). 3. O proportie importanta a variatiei in termeni de trasaturile comportamentale umane complexe nu se explica prin gene sau prin efectul familiei (ci prin „non-shared environment”). 4. O trasatura comportamentala umana tipica este asociata cu o multitudine de componente genetice, fiecare in parte explicand procente foarte mici din variabilitatea comportamentala (mai pe romaneste: nu exista o gena a constiinciozitatii sau o gena a inteligentei, ci sunt mai multe gene care contribuie impreuna la un atribut psihologic). „The nature-nurture debate is over. The bottom line is that everything is [partially] heritable, an outcome that has taken all sides of the nature-nurture debate by surprise” [13]. Un exemplu care ilustreaza similaritatea ridicata a gemenilor monozigoti crescuti chiar separat este cazul gemenilor Oskar Stohr and Jack Yufe. Primul a crescut intr-o familie de germani nazisti catolici, iar al doilea, intr-o familie de evrei din Trinidad, fiind separati in primul an. Atunci cand au ajuns in laboratorul din Minnesota pentru un studiu de genetica comportamentala, amandoi purtau tricouri albastre identice, au constatat ca amandoi obisnuiesc sa inmoaie paine cu unt in cafea si sa traga apa la toaleta atat inainte, cat si dupa folosire; amandurora le place mancarea picanta, le place sa poarte o banda de cauciuc la mana si sa vada cum lumea tresare in lift cand ei se prefac ca stranuta. De asemenea, sunt asemanatori in termeni de personalitate. Am crede ca ar fi fost inca si mai similari, daca ar fi crescut impreuna - ei bine, nu. Cum punctam anterior, „shared environment” explica aproximativ 0% din variatia diferentelor interindividuale pe trasaturile psihologice, iar gemenii crescuti separat sunt la fel de similari ca gemenii crescuti impreuna. Studiile de prenting care nu controleaza/izoleaza factorul genetic sunt inutile si neinterpretabile. Ele masoara niste comportamente la painti si niste trasaturi la copii, observa ca exista o corelatie si apoi concluzioneaza pripit ca exista o relatie cauzala intre cele doua, fara insa a lua in calcul macar posibilitatea ca efectul sa fie datorat genelor in comun. Doar pentru ca exista o corelatie intre personalitatea parintilor si a copiilor nu demonstreaza ca educatia/stilul parental este determinant (corelatie ≠ cauzalitate); trebuie stabilita antecedenta presupusei cauze in raport cu efectul si trebuie excluse explicatii plausibile alternative (cum ar fi genele) pentru a infera cauzalitate. Faptul ca parintii sociabili au copii comunicativi nu demonstreaza ca stilul parental este cauzal; cercetarile empirice arata ca efectul se datoreaza genelor, in masura in care copiii seamana cu parintii lor. P.S. A nu se intelege ca este irelevant cum ne tratam copiii. Dupa cum puncteaza si Steven Pinker [15, 16], doar pentru ca stilul nostru parental nu are un efect de durata asupra personalitatii lor nu inseamna, evident, ca nu merita tratati cu demnitate, cresterea lor fiind o responsabilitate morala. Edit: vezi continuarea, in care incercam sa clarificam unele neintelegeri privind aceasta postare: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=850441328397203&id=828473797260623. -------------------------------------------------- 1. Bouchard, T. J., & McGue, M. (2003). Genetic and environmental influences on human psychological differences. Journal of neurobiology, 54(1), 4-45. 2. Bourchard, T. (2004). Genetic influence on human psychological traits. Current Directions in Psychological Science, 13, 148-151. 3. Polderman, T. J., Benyamin, B., de Leeuw, C. A., Sullivan, P. F., van Bochoven, A., Visscher, P. M., & Posthuma, D. (2015). Meta-analysis of the heritability of human traits based on fifty years of twin studies. Nature genetics. 4. Plomin, R., Owen, M. J., & McGuffin, P. (1994). The genetic basis of complex human behaviors. Science, 264(5166), 1733-1739. 5. Beer, J. M., Arnold, R. D., & Loehlin, J. C. (1998). Genetic and environmental influences on MMPI factor scales: Joint model fitting to twin and adoption data. Journal of Personality and Social Psychology, 74(3), 818. 6. Lilienfeld, S. O., Lynn, S. J., Ruscio, J., & Beyerstein, B. L. (2009). 50 Great Myths of Popular Psychology: Shattering Widespread Misconceptions about Human Behavior. John Wiley & Sons, Inc. 7. Picardi, A., Fagnani, C., Nisticò, L., & Stazi, M. A. (2011). A twin study of attachment style in young adults. Journal of personality, 79(5), 965-992. 8. Baker, L. A., Raine, A., Liu, J., & Jacobson, K. C. (2008). Differential genetic and environmental influences on reactive and proactive aggression in children. Journal of abnormal child psychology, 36(8 ), 1265-1278. 9. Blonigen, D. M., Hicks, B. M., Krueger, R. F., Patrick, C. J., & Iacono, W. G. (2005). Psychopathic personality traits: Heritability and genetic overlap with internalizing and externalizing psychopathology. Psychological medicine, 35(05), 637-648. 10. Rhee, S. H., & Waldman, I. D. (2007). Behavior-genetics of criminality and aggression. In Meeting of the American Society of Criminology, 1996. 11. Burmeister, M., McInnis, M. G., & Zöllner, S. (2008). Psychiatric genetics: progress amid controversy. Nature Reviews Genetics, 9(7), 527-540. 12. Harris, J. R. (2011). The nurture assumption: Why children turn out the way they do. Simon and Schuster. 13. Turkheimer, E. (2000). Three laws of behavior genetics and what they mean. Current Directions in Psychological Science, 9(5), 160-164. 14. Chabris, C. F., Lee, J. J., Cesarini, D., Benjamin, D. J., & Laibson, D. I. The Fourth Law of Behavior Genetics. 15. https://www.youtube.com/watch?v=ekI31kzb6iU 16. https://www.youtube.com/watch?v=wkYl20d6LlU Sursa: Psihologie stiintifica
×