Vriies

Disco, zici? Să nu-mi zici că vrei un disco! :D

și un pic de vânt, tot pe acoperiș...:)

salutare! trecui și io p'aci și sper să nu deranjez :)

https://www.youtube.com/watch?v=XfuBREMXxts

Am zis că nu mai postez colea, decât după 8 octombrie, adică după meciul României cu Finlanda, da iote că-mi încalc prințipiili. Vestea bună e că meciul se va juca cu spectatori, întrucât Comisia de Apel a UEFA a ridicat suspendarea dictată de Comisia de Disciplină a forului continental împotriva FRF. Jucăm cu Finlanda acasă joi, de la ora 21:45, apoi trei zile mai târziu cu Feroe în deplasare. Cică lotul complet al României pentru aceste partide ar fi: Portari: Ciprian Tatarusanu (Fiorentina), Costel Pantilimon (Sunderland), Silviu Lung (Astra Giurgiu). Fundasi: Alexandru Matel (Dinamo Zagreb), Vlad Chiriches (SSC Napoli), Dragos Grigore (Al Sailiya), Cosmin Moti (Ludogorets), Razvan Rat (Rayo Vallecano), Paul Papp (FC Steaua Bucuresti), Valerica Gaman (Astra Giurgiu), Steliano Filip (Dinamo). Mijlocasi: Mihai Pintilii (Hapoel Tel Aviv), Andrei Prepelita (Ludogorets), Ovidiu Hoban (Hapoel Be'er Sheva), Lucian Sanmartean (Al Ittihad), Gabriel Torje (Osmanlispor), Alexandru Maxim (VfB Stuttgart), Adrian Popa, Alexandru Chipciu (ambii FC Steaua Bucuresti) Atacanti: Bogdan Stancu (Genclerbirligi), Claudiu Keseru (Ludogorets), Florin Andone (Cordoba), Denis Alibec, Constantin Budescu (ambii Astra Giurgiu).

Zici că poți să aduci dovezi în sprijinul afirmațiilor anterioare. Ok. Pentru început încerc să înțeleg ceva din ceea ce spui și mă voi referi, deocamdată, doar la punctul 1. Afirmi că „ Tipul antropologic generalizat in perioada neolitica in Europa era unul shintalez, adica oameni scunzi si slabuti, asta spune orice carte de istorie, arheologie sau antropologie”. În primul rând te-aș ruga să dai aici un exemplu de carte de istorie, arheologie sau antropologie în care se statuează fără dubii că tipul antropologic generalizat în perioada neolitică era unul „ shintalez”. Ce-i aia „shintalez”, de unde ai luat termenul? Mă rog, tot ce e posibil să-mi scape mie, care nu-s specialist. Însă înțeleg foarte bine dacă cineva explică niște lucruri într-un mod coerent. Tocmai de aceea te rog să spui cartea sau cărțile, pagina etc. Și m-aș bucura să nu să faci afirmații generale, de genul că în orice carte de istorie se spune... Mai spui că populația autohtonă europeană, până la anul 8000 BC, era una înaltă și robustă, apoi în zona de sud a Europei a fost înlocuită cu una mai mititică. Acu, sincer, nu pot să neg așa ceva, însă, la fel, dă-mi ceva izvoare. De asemenea, mai spui că spre NE populația a păstrat talia înaltă și robustețea, iar în sud s-a înălțat câteva mii de ani mai târziu, abia după 3000 BC. Bun, presupunând că așa ar fi, ce relevanță au toate acestea relativ la problema de fond? Pe ce izvoare îți bazezi afirmația că dacii au pornit la drum ca o serie de emigranți turco-indieni dinspre Caucaz și/ sau Anatolia (cca. 6000 BC)? Că până acum n-am văzut niciun izvor, ci numai presupuneri. Te rog să nu mă înțelegi greșit. Sunt convins că te-ai străduit mult, însă sunt curios cum ai ajuns la aceste concluzii...

Sunt multe soluții ale așa-zisului paradox al lui Fermi. Dar hai să ne reamintim despre ce-i vorba aici, adică ce înseamnă acest paradox al lui Fermi. Cam prin 1950, discutând cu alți pasionați ai problemei extraterestre, marele fizician Enrico Fermi a pus problema într-un mod radical. Mai bine zis a pus o întrebare simplă: „Unde sunt ei ?”. Fermi spunea, la vremea respectivă, că omenirea nu găsise până atunci nicio urmă palpabilă a civilizațiilor extraterestre, adică nu tu nave spațiale, deșeuri, epave, construcții sau alte artefacte de proveniență certă extraterestră sau măcar să fi fost detectate niscai mesaje sub forma undelor radio. De atunci (de prin anii 50), de când Fermi și-a pus aceste întrebări, cum spuneam, au fost date mai multe soluții ale acestui paradox. În linii mari acestea pot fi grupate în trei mari categorii, fiecare din acestea putând fi și ele nuanțate și împărțite în subcategorii. Astfel: 1. Suntem singuri în galaxii, în univers sau în multivers. Adică suntem singura civilizație care, datorită unor circumstanțe, a ajuns la un anumit grad de conștiință și inteligență care să-i permită să-și pună problema vastității universului și eventual colonizării acestuia - ce mai, un caz special în toată această vastitate. 2. Ei există, însă nu au luat legătura cu noi și nu comunică. Fie că din diferite motive nu pot, fie că nu vor, fie că vor, însă noi nu suntem capabili să le recepționăm mesajele, mă rog, cert e că, deocamdată, nu am luat legătura cu ei și nu comunicăm. 3. Ei au fost aici (din timpuri imemorabile) și/sau sunt deja aici. Există diverse mărturii în acest sens, numai că (dintr-un motiv sau altul) noi nu reușim să le percepem ca atare. Sigur că, din moment ce astăzi nu poate fi vorba de unanimitate în acest sens, fiecare ne putem raporta la acest „paradox al lui Fermi” în funcție de o serie de factori, cum ar fi experiența, cultura, educația, religia, intuiția etc.

Interesant ce spui. Poți aduce dovezi, punctual, pentru fiecare din afirmațiile anterioare? Mă refer la cărți, articole de pe net etc.

Poate n-ar fi rău să menționăm că Irina Begu a câștigat la Seul cel de-al doilea turneu WTA din carieră, după ce a bătut-o în două seturi, scor 6-3, 6-1, pe Aliaksandra Sasnovich din Belarus, după o oră şi 19 minute de joc. Felicitări, Irina! Simona taman ce o bătu pe Pavlyuchenkova, cu 6-2, 6-1, în turneul de Premier 5 de la Wuhan, acolo unde merge mai departe în optimi.

1 - d. Nu știu. 2. Deja s-a realizat o asemenea ispravă, cu un deceniu în urmă, însă e vorba de o cantitate infimă (circa o milionime de gram) și cu niște costuri uriașe. Dacă întrebarea se referă la peste câți ani se va ajunge la tehnologia comună de a se putea obține aur la scară industrială și la niște costuri rezonabile, atunci răspunsul meu este: nu știu. 3 - e. Adică, nu știu. Poate mi-a scăpat mie ceva, însă fiind vorba de o coloană lungă de numere, la o primă vedere nu am găsit suficiente elemente pentru a alege altă variantă. 4 - b

Mulțumesc pentru apreciere, Egipteanu! :) Da, mai sus am încercat o sinteză asupra acestor aspecte, pe care unii le numesc bariera spațiului și bariera energetică Eu cred că „problema contactelor” se va rezolva mai curând decât credem noi, dacă nu cumva e deja rezolvată. :) Hai să ne gândim un pic la un eveniment care a avut loc în urmă cu puțin peste o sută de ani, prin 1903, când o mare personalitate științifică a vremii, astronomul Simon Newcomb, a publicat o lucrare științifică celebră în care argumenta definitiv că nu se poate zbura cu un vehicul mai greu decât aerul - cu excepția balonului. Însă chiar în același an, în decembrie, frații Wright au contrazis comunitatea științifică a vremii reușind primul zbor cu un vehicul mai greu decât aerul construit chiar de ei. Cam tot în aceeași perioadă, se susținea și se „demonstra” că nu poate fi depășită viteza sunetului din cauza bangului sonic care ar dezintegra vehicolul respectiv sau că ar fi imposibil ca un corp să capete suficientă energie pentru a ajunge pe o orbită circumterestră. Astăzi știm că acele demonstrații țin de istorie și că în scurt timp au fost depășite toate aceste bariere impuse de comunitatea științifică a vremii. Și atunci, pe baza acestor exemple din trecut, de ce să statuăm că este imposibilă călătoria cu viteze superluminice? Avem deja destule proiecte pentru călătoriile superluminice, care au fost propuse nu numai în literatura sf ci chiar în cea științifică. Burkhard Heim a lansat încă din 1977 o teorie științifică prin care arăta că astfel de călătorii sunt posibile prin folosirea unor câmpuri magnetice care să permită salturi în hiperspațiu, adică pătrunderea într-un spațiu multidimensional urmată de revenirea în spațiul inițial.La fel, Gerald Cleaver & Richard Obousy apoi Droscher & Hauser, sunt doar câteva exemple de fizicieni care au publicat lucrări în care se afirmă (pe baza teoriei stringurilor) că se pot manipula dimensiunile extra-spațiale prin crearea unor baloane sau bule energetice în jurul unei nave spațiale, care să-i permită acesteia deplasarea cu viteze superluminice. Sigur că, deocamdată, dificultățile tehnice pentru realizarea unor asemenea proiecte teoretice par insurmontabile prin prisma cunoștințelor noastre de acum. Însă la fel cum, în trecut, părea imposibil zborul cu un vehicul mai greu decât aerul sau păreau imposibile depășirea vitezei sunetului sau lansarea de sateliți orbitali și totuși aceste lucruri au fost realizate, de ce să credem că n-ar exista civilizații care au reușit deja aceste performanțe tehnologice sau că noi nu le vom reuși într-un viitor apropiat? Spune-ne!

Nu are „prea mare” legătură cu logica, spui? Atunci putem spune oare că ar putea avea măcar o „mică” legătură cu logica? Măcar una mititică, japoneză... Ok, să revenim la topic.

Dacă ai citit prima pagină, cu ideea pe care am promovat-o, presupun că ai înțeles demersul meu. Logica presupune, simplu spus, o gândire justă, un raționament corect, consecvent și temeinic. Dar în rezolvarea problemelor de logică volens nolens nu putem face abstracție de factorul „perspicacitate”. De aceea am considerat, atunci când am deschis acest thread, că ar fi mai nimerit să adaug la titlu și „perspicacitatatea”, ca un fel de condiție sine qua non. Plus de asta am sperat ca astfel să fac topicul mai atractiv. Oricum, nu-i bai dacă nu simți chemarea să rezolvi probleme de logică și perspicacitate.

Bun așa. În cazul ăsta poate încerci o rezolvare la ce s-a dat până acum și vii și tu cu o problemă nouă. Oricum, bine ai venit pe aceste meleaguri! :)

Fain peisajul! De ce să nu-ți termini poezia pe care o începuși? Mare chestie...o termini și gata! Ah, și după aia scrii alta.