Vriies

Și se pare că, în ciuda faptului că România s-a clasat între primele patru la Mondiale, fiind astfel îndreptățită să găzduiască turneul preolimpic, Federația Internațională de handbal a decis: turneul preolimpic la care va participa România nu se va juca la noi, ci în Danemarca!

Văd că nimeni nu a găsit un răspuns (sau poate nimeni n-a mai trecut pe aci :) ), așa că voi da eu o variantă: poRTScHi TLGN

Mda, până la urmă România a câștigat bronzul, învingând categoric Polonia și arătând că au terminat în forță. Păcat că am avut o mare ocazie de a le bate pe novegience, atunci când am avut atacul și l-am ratat în ultimele secunde ale reprizei a doua. În fine, performanță lăudabilă la care, eu unul, sincer, nu mă așteptam. Mai nasol e că, pentru calificările de la Olimpiadă (care se vor juca în România), am picat într-o grupă de foc, cu Danemarca, Muntenegru şi Uruguay, grupă din care primele două vor merge la vară, la Rio.

Ba da, din ce am reținut eu, cred că a fost vorba de un anume tip de mortar, care însă a fost folosit ulterior construcției inițiale, la diferitele lucrări de restaurare. În orice caz, referitor la datarea cu C14 pe probele organice găsite, au fost două studii serioase care s-au făcut până acum pentru Marea Piramidă și în general pentru întreg Platoul Giseh, unul în 1984 iar celălalt în 1995. Deși au fost discuții și interpretări, una peste alta, dacă ne referim fie și numai la o medie, rezultatele au dat o vechime mai mare pentru Marea Piramidă, cu cel puțin 300 de ani. http://www.ancient-wisdom.com/Ghizawhen.htm#6.2 http://www.aeraweb.org/projects/how-old-are-the-pyramids/ Din ce am văzut eu până acum, problema cu datarea Marii Piramide stă cam în felul următor. Bazându-se pe tradiții și estimări, ramura conservatoare a istoricilor și arhelogilor (cu alte cuvinte majoritatea, din care face parte și Hawass) spune că faraonul Khufu este cel care a cerut construirea Marii Piramide și că aceasta a fost realizată undeva între anii 2564-2524 BC - să zicem aproxim, 2550 BC. Bineînțeles că, mai nou, au început să apară unii cercetători care, pe baza interpretării unor izvoare arheologice estimează pentru Marea Piramidă o vechime un pic mai mare, cu 100-300 de ani, vezi și interpretările celor două studii cu C14. Problema e că, acceptându-se o faptul că Marea Piramidă ar fi mai veche fie și cu o sută, două sau trei sute de ani, acet lucru aduce serioase complicații întregului eșafod cronologic, confecționat cu atâta migală de egiptologii cu diplomă. Nu mai vorbesc de faptul că cei care susțin o vechime cu mult mai mare a Marii Piramide (cu câteva milenii), sunt complet dezavuați pentru că „pun în pericol” întreaga istorie oficială și nici măcar nu li se mai permite accesul la studii în interiorul Platoului Giseh.

Păcat că nu ai timp. În nici zece minute ai fi observat că e vorba de despre o serie de probleme concrete (bazate pe niște fapte), pe care le ridică niște oameni de știință. Însă dacă tu pornești de la premisa că tot ce contravine variantei oficiale ar fi maculatură, e clar că vei avea puțină înțelegere pentru multitudinea argumentelor care nu concordă cu punctul tău de vedere. Dacă ne referim strict la Marea Piramidă, cele mai multe blocuri aveau, într-adevăr, în jur de 2-3 tone, însă asta e doar o medie. Dar sunt și blocuri mult mai mari, adică de 30-50 de tone și chiar 70 de tone - cel puțin așa rezultă din mărturiile celor care au studiat problema. De exemplu, la nivelul Camerei Regelui, toți au povestit că atrage atenția piatra de deasupra intrării, cu laturi foarte bine șlefuite și mai lungă de 3m, adică un bloc de granit cu dimensiunile impresionante de aproxim. 3,5 m x 2,4 m x 1,3 m. Făcând volumul și înmulțind cu greutatea specifică a granitului, vom obține ceva între 29-30 de tone, deci mult mai mult decât 3 tone. Iar dacă ne referim la întreg platoul sau complexul Giseh, atunci avem blocuri de piatră uriașe cam de 200 tone. Iată câteva linkuri revelatoare: Great Pyramid of Giza - Wikipedia, the free encyclopedia Great Pyramid of Giza - Wikipedia, the free encyclopediaThe Great Pyramid of Giza (also known as the Pyramid of Khufu or the Pyramid of Cheops) is the oldest and largest of the three pyramids in the Giza pyramid complex ... View on en.wikipedia.org Preview by Yahoo The largest granite stones in the pyramid, found in the "King's" chamber, weigh 25 to 80 tonnes and were transported from Aswan, more than 800 km (500 mi) away. The largest stones of all time The largest stones of all timeThe top-50 megaliths, menhirs, obelisks and cut-stones of all time View on www.ancient-wisdom... Preview by Yahoo The Giza Plateau, Egypt. The Giza Plateau, Egypt.Alex Whitaker View on www.ancient-wisdom... Preview by Yahoo Ba te-am înțeles și tocmai de aia îți spuneam că aducerea în discuție a piramidei de la Sakkara e irelevantă, în sensul că aceasta nu ridică mari probleme precum „Platoul Giseh”. Cred că tu ești în eroare. Eu te-am întrebat doar ce vrei să spui prin „Cum explici diferentele temporale de milenii fata de metoda C12”. Nu există metodă C12, cu care văd că tot greșești, ci cu C14. Prin întrebare, ți-am sugerat că poate vrei să vorbești dedatarea cu carbon sau mai corect datarea cu radiocarbon , care este o metodă de determinare a vârstei aproximative a unui obiect organic vechi prin măsurarea conținutului de C14, deci nu C12 care e un izotop natural stabil. Uite aici diferența: Datarea cu carbon - Wikipedia Datarea cu carbon - WikipediaConform dicționarelor datarea cu carbon sau mai corect datarea cu radiocarbon este o metodă de determinare a vârstei aproximative a unui obiect organic vechi prin măsurarea conținutului de 14C . [1] View on ro.wikipedia.org Preview by Yahoo Așa că ai putea să realizezi că știu foarte bine la ce se referă datarea cu radiocarbon ( care este o metodă de determinare a vârstei aproximative a unui obiect organic: oase, lemn etc.) și nu fac confuzii ca tine, între C12 și C14. Dar ce observ că nu știi tu, este că s-au făcut încercări de datare cu C14, bineînțeles că nu pe piatră, ci pe anumite materiale organice descoperite acolo, de exemplu bucăți de lemn găsite atât în piramide cât și în exteriorul acestora. Ei, aceste datări conduc la concluzia că anumite elemente ale complexului Giseh (mă refer la piramide în primul rând) sunt anterioare domniei lui Khufu - cel creditat de istoricii ortodoxi cu isprava construirii Marii Piramide. E hazoasă concluzia ta și nu știu cum ai ajuns la o asemenea glumă, probabil că ai citit altă postare. Păi eu consider că la fel de pertinente sunt și celelalte întrebări, respectiv „când, cine și de ce?”, și suntem departe de a avea un răspuns satisfăcător. Reiterez, dacă tu ai un răspuns satisfăcător la acestea, te rog să-l spui colea, cu argumente: 1. Când au fost contruite Marea Piramidă și Sfinxul? 2. Cine le-a construit? Mă refer la date complete, de genul „Sfinxul a fost construit de faraonul cutare...” 3. De ce sau în ce scop?

Chestia asta cu „planurile înclinate în formă de spirală care înconjurau piramida” e doar o presupunere, doar o încercare timidă de a explica cum anume au fost construite piramidele. Sigur, această ipoteză e verosimilă pentru așa-zisele piramide mici, însă dacă ne referim la Marea Piramidă...pur și simplu această ipoteză nu se aplică. Pentru cine are idee cât de cât de cum se construiește ceva, în mod practic, această ipoteză e chiar o glumă bună. Într-adevăr, undeva la partea superioară a piramidei, pentru tavan au fost folosite blocuri uriaşe de granit, de circa 60-70 de tone, care nu ar fi putut fi trasportate decât cu ajutorul unei rampe exterioare - conform înțelegerii noastre de azi. Însă date fiind dimensiunile imense ale Marii Piramide ( ), numai construirea unei astfel de rampe care să înconjoare piramida ar fi necesitat un efort poate mai mare decât ridicarea piramidei în sine! În plus, arheologii nu au găsit vreo dovadă a existenţei pe platoul Ghiza a unei asemenea construcţii. Mai departe, presupunând prin absurd că s-a realizat o astfel de gigantică rampă și că ulterior aceasta a dispărut fără urme, efortul pentru a ridica, fie și pe o rampă cu o înclinare foarte mică, o asemenea greutate de 70 de tone este imens, e dincolo de o tehnologie rudimentară bazată pe scripete și hei-rup. Și ce dacă o asemenea ipoteză, recte că unele piramide și alte vestigii sau situri arheologice ar avea o vechime de 7000 de ani sau mai bine, ar da peste cap cronologia Egiptului și a antichității? Ți se pare că actuala „cronologie” și istorie a omenirii, care cu larghețe ne e oferită astăzi spre îngurcitare, ar fi ceva tabu sau s-ar baza pe niște evidențe de necontestat? Asta doar în opinia ta și a unora. În opinia mea și a altora, la toate acele întrebări „când, cum, cine și de ce?”, suntem departe de a avea un răspuns satisfăcător. Dacă tu ai un răspuns satisfăcător, te rog să-l spui colea, cu argumente, că doar aici discutăm și noi ca între prieteni și nu cred că e rost de supărare. Te aștept să-l vezi și să discutăm după aia. Sunt câteva întrebări și argumente poate mai științifice decât cele ale lui Hawass. 1. Nu cred că am înțeles prea bine la ce vrei să te referi. Ai în vedere metoda datării cu carbon-14? 2. Foarte simplu. Au fost perioade (cum ar fi aproxim. 2500 BC), în care s-au executat anumite lucrări în acel vast complex de la Giseh (dacă te referi strict la asta), însă doar lucrări ulterioare construcției Marii Piramide, a Sfinxului și a Valley Temple. Simplu spus, anumite elemente ale platoului de la Giseh, respectiv Marea Piramidă, Sfinxul și Valley Temple n-au fost construite de renumitul faraon Khufu, care doar le-a moștenit, ci doar, să spunem, restaurate de acesta. 3. Aici nu era vorba despre piramida de la Sakkara. În Egipt sunt peste 100 de piramide, mai mari sau mai mici, și nu despre astea discutăm noi acum. Asta pe care ai adus-o în discuție nu pune probleme; a fost construită în diferite etape și e un „pitic” comparativ cu Marea Piramidă din Gizeh (a lui Keops sau Khufu).

Pentru a avea o imagine mai bună asupra dimensiunilor problemei, cred că ar fi bine să luăm în considerare, nu numai Marea Piramidă, ci, tot platoul de la Gizeh în ansamblu. https://www.google.com/maps/about/behind-the-scenes/streetview/treks/pyramids-of-giza/ Bineînțeles că la întrebările nodale „când, cum, cine și de ce au fost construite toate acestea?” suntem departe de a avea un răspuns satisfăcător. Un scurt filmuleț interesant în care se ridică numai câteva „mici” probleme:

Cred că trebuie menționată performanța fetelor noastre care, după opt ani, s-au calificat într-o semifinală de Campionat Mondial. România - Danemarca 31-30, după prelungiri și un meci dramatic, interzis cardiacilor, în care Cristina Neagu a marcat 15 goluri! Mărturisesc că, deși am jucat și eu handbal și în adolescență visam să fiu Gațu , mi-e greu să mai urmăresc acum un astfel de meci - mai ales când mă implic emoțional. :) După un început în forță în grupe cu adversare mai puțin bine situate în ierarhia handbalului (47-14 cu Porto Rico și 36-20 cu Kazahstan), au urmat trei înfrângeri consecutive cu adversare redutabile precum Spania, Norvegia și Rusia și se părea că existau toate premisele să anticipăm că fetele noastre nu pot face față meciurilor cu „ălea bune” și se vor întoarce acasă „bătute măr”. Dar iată au urmat două meciuri, 25-22 cu Brazilia în optimi și 31-30 cu Danemarca în sferturi, la finele cărora echipa României va juca semifinala cu puternica Norvegie - care ne-a cam bătut pe unde ne-a prins. Cealaltă semifinală e și ea una a „surprizelor”, anume Olanda-Polonia. Deocamdată nu vreau să mă gândesc la faptul că ale noastre ar fi favorite la câștigarea titlului în cazul unui succes în semifinale. Așa că poate ar fi bine să fim realiști și să acceptăm că, cel puțin în ultimii ani, Norvegia a fost o nucă mult prea tare pentru noi. Dar putem să ținem pumnii fetelor noastre în marea semifinală cu Norvegia (despre care mulți spun că ar fi fost adevărata finală) și, în eventualitatea unui eșec, să le felicităm pentru ce au realizat până acum.

Latene archaeology sites 2nd-1st BC The greatest density of Latene sites are in the south of Muntenia with a low level through Oltenia, south Transylvania and across the Carpathians into Moldavia. It is not clear if these sites are La Tene, or just of the La Tene period. The La Tène site has given its name to the European Iron Age which followed the Hallstatt period from the 5th century B.C. until the Celts were subdued by the Roman conquest. The La Tène culture may be termed "Celtic". After the 279 BC Celtic attacks in Greece many Celts settled in Bulgaria, Albania and Rumania. Mi-am zis că n-ar fi lipsit de interes să ne uităm puțin la câteva hărți, care încearcă să povestească cam ce era prin acest areal în perioada (aproxim.): sec III BC - sec I BC. :) Se pare că era vorba, totuși, de așezări aflate pe țărmul Mării Negre, localizate pe teritoriul de astăzi al Bulgariei. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mesembria Poate... Dar, cine știe, poate dacii ar fi urmașii enigmaticilor agatârși. :) 2. Nu știu de ce ești atât de convins că dacii, până la contactul cu celții, n-ar fi cunoscut fierul și n-ar fi avut agricultură. adevaruldespredaci.ro/cronica-descoperirilor-arheologice-din-2012-in-romania/ Lucrările la autostrada Orăştie – Sibiu scot la iveală bogății arheologice de senzație. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a anunţat, recent, descoperirea unui depozit de piese de bronz şi fier, pe traseul autostrăzii Orăştie – Sibiu, vestigiile datând din perioada epocii fierului.„În cadrul sitului 7 (km 14+100-km 14+500), identificat şi sub denumirea Tărtăria 1, a fost descoperit un depozit de piese de bronz şi fier datând din perioada epocii fierului (sec. IX–VIII a. Chr.). Este vorba despre peste 200 de obiecte de bronz şi fier (podoabe, arme şi piese de harnaşament), depuse într-un vas ceramic”, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Nu e tocmai exact, pentru că iată ce ne povestea Herodot: „Înainte de a sosi la Istru (Dunăre), primul popor pe care îl supuse Darius au fost Geţii care se cred nemuritori. Căci Tracii care stăpânesc părţile Salmidesului şi care locuiesc mai sus de cetăţile Apollonia şi Mesembria, şi se numesc Scirmiazi şi Nipsei, se predaseră lui Darius fără nicio luptă ; iar Geţii, hotărându-se la o rezistenţă indărătnică fură supuşi îndată, cu toate că sunt cei mai viteji şi cei mai cinstiţi dintre Traci”. Pe geți îi localizează la sud de Dunăre (dar asta nu înseamnă că ei nu se aflau și la Nord de Dunăre), iar pe traci îi localizază mai sus de cetățile Apollonia și Mesembria , care se află pe teritoriul Bulgariei (atenție: mai sus!) și nu în Grecia de astăzi. Acum sigur că Herodot estre supranumit „părintele istoriei”, însă, la drept vorbind, noi știm azi că metoda riguroasă a cercetării istorice îi era străină. El îngrămădea o multitudine de informații, din auzite, dar fără prea mult spirit critic și fără exactitatea pe care o cerem noi astăzi. Important astăzi, pentru noi, nu este exactitatea afirmațiilor lui, ci faptul că îi menționează pe geți. Mi se pare corectă explicația asta, că ei înșisi, dacii, se numeau pe ei ca atare, denominație preluată de către sursele romane. Cu specificația, reiterez, că geto-dacii reprezintă pentru noi, cei de azi, denumirea sub care au intrat în istorie triburile din spațiul carpato-dunărean. Izvoarele grecești i-au numit, de regulă, „geți”, iar cele romane „daci”. Părerea mea e că afirmațiile, respectiv, concluziile pe care le statuezi au o mare hibă. Nu se poate spune cu temei că înainte de 7-21 AD „nici vorbă despre daci”, așa cum susții tu, pentru simplul fapt că Strabon se baza și el pe o tradiție, pe niște izvoare, atunci când a vorbit despre daci. Și nu i-a „inventat” el fix în perioada 7-21 AD, adică aproape pe patul de moarte. Caesar (101 - 44 î.Hr.) în „Comentarii de bello gallico”, menționează că Pădurea Hercinică...continuă paralel cu fluviul Danubius și se încheie la hotarele dacilor și anarților. Deci cu siguranță că putem vorbi de daci și înainte de 7-21 AD. Apoi Trogus Pompeius, contemporan cu Gaius Octavius și al cărui tată a fost un apropiat al lui Caesar, e clar că pe baza unor surse afirmă că ”dacii sunt un vlăstar al geților”. Anterior, avem mărturia lui Ephores (sec IV BC): „Primii locuitori de lângă Istru sunt carpizii (carpii), după care urmează sciții plugari”. Deci prezența carpilor, trib dacic, era atestată în Podișul Moldovei și zona subcarpatică prin mărturii, lucru confirmat și de situri arheologice precum cele de la poiana Dulcești, Poienești, Pădureni. Și (bonus!) tot aceste situri relevă că cei din neamul carpilor practicau agricultura, olăritul și prelucrarea metalelor. 2. Corect. Dar asta nu înseamnă că oamenii nu se înmulțeau chiar dacă n-aveau o agricultură chiar așa de performantă. Chestia e că aveau agricultură, clar, atestată de arheologie, chiar dacă nu așa de performantă. Și oricum, repet, nu văd relevanța. Adică mi-e greu să cred că, până la apariția „plugului de oțel”, cum spui tu, n-am putea vorbi de daci, respectiv de triburile dacice, pe acest areal.

1. Când afirmi că nimeni nu vorbește de daci decât târziu de tot, poate ar trebui să specifici ce înțelegi prin „târziu”, ca să avem o bază comună de referință. Sigur că pe vremea aia (mă refer la sec IV î.e.n. - sec I e.n.) existau triburi dacice sau astfel de uniuni tribale în zonă, menționate de diverși aurorii antici. Dintre zecile de formațiuni tribale ale tracilor, se menționează că triburile dacilor și geților erau cele mai mari și cele mai puternice și ocupau un areal cuprins, aprox., de la Marea Neagră până dincolo de Tisa. Ulterior s-a făcut distincția că geții ar fi locuit cam în Câmpia Dunării, în Moldova și Dobrogea de azi iar dacii mai degrabă în Bazinul Carpatic și al Banatului. Sigur că referirile antice nu sunt așa de clare, pentru pretenția și dorința noastră de azi, însă în linii mari putem spune că era vorba despre aceleași populații geto-dacice, pe care, la scriitorii greci le întâlneam de obicei cu numele generic de "geți", iar la cei romani cu denumirea de "daci", Dacii și geții sunt menționați de zeci de autori antici, printre care: Herodot, Androtion, Aristotel, Claudius Aelianus, Strabon, Iordanes, Dio Casius, Salustius, Caesar, Ptolomeu din Alexandria etc. Dintre triburile dacice putem enumera: - costobocii sau kistobokii – Triburi de daci liberi care au locuit în N şi NE Daciei; - ceiagisii sau keiageisii – Printre ultimele nume de triburi dace întâlnite în Geografia lui Ptolemeu; - ratacensii sau racatensii – Sunt pomeniti, de Ptolemeu, în grupa neamurilor din partile centrale ale Daciei. Au fost considerati fara rezerve de origine dacica si plasati în platoul transilvanean dintre Târnave si Somes (V.Pârvan, Getica); - buridavensii – Neamul Burilor, Buridavensilor sau Buredensilor, a fost unul din cele mai puternice, longevive si dinamice triburi din Dacia. In Geografia lui Ptolemeu (Geographia, III, 8, 3) apar sub denumirea de buridavensi.Cu centrul la Buridava (actuala Ocnita – jud. Valcea) stăpâneau cea mai importanta rezerva de sare din zona, minele de sare de la Ocnele Mari; - piefigii – Printre neamurile din Dacia, mentionate de Ptolemeu în Geografia sa se întâlneste si numele Piefigilor. Toti istoricii sunt de acord în a le atribui o origine certa geto-dacica. V.Pârvan (Getica) i-a localizat în Câmpia munteana, aproximativ în fostul judet Vlasca (actual Giurgiu) si în actualele judete Ilfov si Ialomita, iar mai recent R.Vulpe i-a plasat pe valea Argesului, în jurul asezarii getice de la Popesti (jud.Ilfov), identificata de acelasi autor cu „orasul” Sornum, mentionat de Ptolomeu. Sintagma „nu că ar fi fost în exclusivitate produsul celților.” nu are vreo conotație naționalistă, ci se referea la faptul că deocamdată nu am sesizat că ai avea argumente temeinice ca să-i dentifici pe celți cu dacii și să afirmi că aceștia din urmă n-ar fi existat. Mi se pare mai nimerit să spunem că au coexistat într-o anumită perioadă. 2. Faptul că celții ar fi introdus plugul de oțel, nu înseamnă că agricultura nu ar fi existat în zonă până la venirea celților. Și oricum nu-i un argument care să-ți sprijine aserțiunea „Parerea mea este ca traco-geto-dacii sunt o fictiune”. Am găsit o posibilă hartă cu triburile dacice și alte triburi din acea perioadă. Bineînțeles că această hartă nu trebuie luată ca o certitudine, ci doar ca o încercare de reconstituire, asemenea unui puzzle, a arealului triburilor dacice și a unor vecini.

În urma tragerii la sorți, care a avut loc azi, România va juca la Euro 2016 în grupa A, alături de Franța, Elveția și Albania. Vom juca meciul de deschidere cu Franța, pe 10 iunie de la ora 22, pe Stade de France din Paris. Următoarele meciuri din grupă vor fi cu Elveția, pe 15 iunie, tot la Paris și cu Albania, pe 19 iunie, la Lyon. Situația completă a grupelor se prezintă astfel: GRUPA A: FRANŢA, ELVEŢIA, ALBANIA, ROMÂNIA GRUPA B: ANGLIA, RUSIA, ŢARA GALILOR, SLOVACIA GRUPA C: GERMANIA, UCRAINA, IRLANDA DE NORD, POLONIA GRUPA D: SPANIA, CROAŢIA, TURCIA, CEHIA GRUPA E: BELGIA, ITALIA, IRLANDA, SUEDIA GRUPA F: PORTUGALIA, AUSTRIA, ISLANDA, UNGARIA

Mi s-au părut acceptabile argumentele lui Djuvara în favoarea continuității. Se pare însă că a greșit cu privire la originea cumană a primilor Basarabi. transilvaniareporter.ro/esential/singurul-mormant-neprofanat-de-la-curtea-de-arges-atentia-cercetatorilor-clujeni/ adevarul.ro/cultura/istorie/neagu-djuvara-matei-cazacu-istoric-interviu-1_523950a9c7b855ff56973a68/index.html

Am înțeles la ce te referi :). Anume la „imaginea”, să spunem, poate fantezistă, pe care azi o putem avea despre daco-geții de odinioară. În principiu de acord cu tine. Totuși, chiar și așa, părerea mea e că nu putem statua că „traco-geto-dacii sunt o fictiune”, ci, poate mai corect spus ar fi că imaginea pe care o avem azi despre aceștia (alimentată de unele construcții fanteziste) poate nu corespunde realității, ceea ce e altceva.

1. Bun, deci tu afirmi că dacii au fost o mixtură între celții care au venit ulterior și slavii (pe care tu i-ai identificat cu geții: geți=slavi) care se aflau deja în zonă. Poate greșesc, doar discutăm și noi, însă părerea mea e că nu poți aduce dovezi care să-ți fundamenteze această convingere. În primul rând trebuie să stabilim cine au fost slavii, care a fost etnogeneza lor (cum au apărut ei în istorie) și în ce măsură îi putem identifica cu geții despre care știm unele lucruri. Pentru asta e musai să mergem atât la izvoarele istorice, la părerea unor istorici competenți, care e de presupus că prin natura profesiei lor au analizat aceste lucruri), precum și la ce ne oferă datele arheologice și nu în ultimul rând cele genetice. În al doilea rând, e clar că despre etnogeneza dacilor este mult de discutat. Dar avem totuși o problemă cu privire la concepția ta că dacii n-ar fi existat ca atare până la venirea celților în acest areal. Izvoarele arheologice ne spun clar că celții au fost aici cam din a doua jumătate a secolului IV BC. Dar siturile arheologice ne mai spun și că reprezentanții culturii La Tène, adică celții, au co-existat cu populația care deja se afla aici, cu dacii, adică. Plus de asta mai există un mare semn de întrebare cu privire la această concepție. Păi dacă dacii au fost o mixtură între celți și o anume populație locală, pe durata a vreo două-trei secole, păi e de presupus că odată încheiat procesul de etnogeneză al dacilor nu mai putem vorbi de triburi celtice per se. Adică celții s-au corcit cu populația autohtonă și au rezultat dacii, în opinia ta. Eh, problema e că, treptat, cam până în sec I BC, culminând cu Burebista, izvoarele spun că dacii se tot bat cu celții și îi alungă pe celți din areal. De aici putem spune, cel mult, că dacii au coexistat cu celții într-o anumită perioadă (sigur că au suferit influențe culturale), dar nu că ar fi fost în exclusivitate produsul celților. 2. Asta deja mi se pare o glumă. Sunt atâtea mărturii istorice, dovezi arheologice, încât afirmația ta e clar că o iau ca pe o glumă.

e simplu: aRHeoPtériX stai să mă gândesc la ceva... RTSH

:)

Hmm, și când te gândești că mi-am bătut ceva capul! :D Uff, bine, mai încerc... Am găsit ceva, să vedem dacă se acceptă: iNcoRiJiBil dacă e ok, atunci schimb un pic: PRPȚ

„Poţi să mă chinuieşti până la moarte, dacă-ţi face plăcere, dar te rog, după ce mi-ai dărâmat palatul, nu-mi ridica o colibă, oferindu-mi-o drept locuinţă şi admirându-ţi mărinimia.” La răscruce de...vânturi

https://www.youtube.com/watch?v=6Im0YhM5a-Y

îNJgheBaRe ( ÎNJGHEBÁRE, înjghebări, s. f. Acțiunea de a înjgheba și rezultatul ei; înfiripare.) Mărturisesc faptul că mi-a luat ceva timp, până să-l găsesc. Ț P P R

Poate că-i prea devreme, poate că mă reped un pic, însă având în vedere desfășurarea rapidă a evenimentelor din vremea noastră și că nu se știe ce-o să fie de pe azi pe mâine, iote că vă ofer și io o melodie :) - mai bine mai devreme, decât niciodată!

Cum adică ar fi fost tot galbeni și dacă ar fi fost cuceriți? Cum au devenit ei „galbeni”? Numai datorită faptului că „toți vecinii lor sunt de rasă asiatică, mâncători de bambus și de orez și pește, trăitori pe marile fluvii musonice ale asiei de SE”? Să înțeleg că tu pui semnul de egalitate între geți și slavi. Adică, tu consideri că cei care ulterior au primit denumirea de „slavi” sunt de fapt „geții barbari”, adică altfel spus chiar „geții timpurii” care trăiau în diferite zone printre care și în același areal în care trăim și noi azi, până la venirea celților. Iar dacii au fost o mixtură între celții care au venit ulterior și acești geți=slavi care se aflau deja în zonă. Cam asta e părerea ta? Iar pe cei care, ulterior cuceririi romane a unei părți din Dacia, au rămas în afara cuceririi romane și până acum ne refeream la ei prin sintagma „daci liberi”, i-am putea numi fără probleme „slavi liberi”, așa?

Corect! Oh, motive sunt...:D

https://www.youtube.com/watch?v=Y1oh-mAy8FM