,,De obicei ii telefona din strada:
- Pot sa vin sa te vad? Sa tacem impreuna?
- Foarte bine, vino. Tocmai voiam sa ma apuc sa-l recitesc pe Rolland.
- Jean Christophe?
- Ai ghicit. Va fi a cincea oara. Afara ploua si ma gandesc cata placere are sa-mi faca sa-l regasesc pe Cristophe. Vino, nu ne vom deranja reciproc.''
M-am indragostit de cartea asta.
Pentru mine, doar sentiment. Nu inteleg de unde si pana unde manipulare. Tot aud termenul, dar nu mi se pare potrivit. Manipularea = bataie de joc.
Intrebarile dintre indragostiti sunt cu "vrei...?". Manipularea nu iti da de ales, nu te intreaba/roaga. Fiecare alege cat da, si cui.
Daca ma comport misto cu o femeie, nu inseamna ca m-a prostit. Eu ma simt bine avand grija de ea. Daca si ea isi doreste sa fac lucrurile respective, e compatibilitate, nu manipulare.
Ce se mai intampla pe aici? Cititi comedia lui Aristofan, Norii, pentru putin divertisment. Dar pentru divertismentul creierului, nu incepe ti sa cititi nici exegezei literare nici filosofice!
Sunt un simplu om care lectureaza, un ignorant. Fiti si voi ignoranti! Protejati-va ideile de ideile altora !
Aplicatie care arata la fiecare centru din tara cate vaccinuri pe zi se fac si cate persoane din fiecare categorie intra in totalul vaccinarilor pe zi.
https://app.powerbi.com/view?r=eyJrIjoiZjkyZmFlN2YtODc1YS00OTJkLTg0YjQtZjEyZDkwM2JmOTViIiwidCI6IjhjNjcyNzgwLWQ5N2EtNGZhNy1iMDRkLTVkODU1MGYyZTNjNSIsImMiOjl9&pageName=ReportSection8c513e50e331b17dae54&fbclid=IwAR2LZgxVjOBLgR-G9EMaufpCn7I1pX0e88pvCWNojps-n2TNnHpYOXNtUBc
E frustrare, nu talent.
Ținând cont că am cont (sic!) doar aici (nu am facebook sau alte chestii similare), mai refulez. Mă mai chinuie setea de a spune, dar o sting cu tăcere.
Abia acum înțeleg sensul zicalei "Tăcerea e de aur".
E.
Da' să știi că ai dreptate.
Poate o voi face.
Mulțumesc!
Parerea mea, subiectiva, desigur, e ca cine arunca astfel de intrebari intr-o conversatie o face pentru ca nu poate dovedi ce sustine, si incearca sa aduca un aer de superioritate, intelepciune profunda si mister pentru a evita raspunsurile.
Nicolae, incearca sa urmaresti firul discutiei, ca ne pierdem pe drum. Am plecat de la replica de mai sus a lui Vriies.
la care tu ai raspuns asta
Tu ai zis
Deci, cumva, piatra aia era o imagine din constiinta altcuiva, si a interactionat cu constiinta ta, de ai ajuns sa te lovesti.
Iar eu am zis sa schimbam putin datele problemei, sa vedem ce se intampla in cazul asta:
Tu mi-ai raspuns mai jos
Din asta am inteles ca iar e vorba de interactiuni intre constiinte. Doar ca
Aici ai fost putin neatent, pentru ca nu era vorba de constiinta mea, care sa stie ca exista, era vorba de alte constiinte, care sa fi creat imaginea acelei pietre de care m-am lovit eu, intr-un loc in care eu am fost prima data, si un loc despre care nimeni nu stie ca exista si nu l-a vazut vreodata, astfel incat sa creeze o imagine despre el. De ce ar trebui sa interactioneze constiinta mea cu alte constiinte cand e vorba de un loc nestiut de nimeni, de nicio alta constiinta.
Eu am inteles ce vrea sa spuna Nicolae.
Lucia, nu stiu daca la mine te-ai referit, dar nu e cazul. Am venit doar sa pun niste intrebari.
Cum ar fi asta. Pornind de la exemplul lui Vriies, ca te lovesti de o piatra. Hai sa mutam exemplul lui intr-o pestera, in care nu a mai fost nimeni nicioada, si nimeni nu stie de ea. Te duci tu si constiinta ta prima data in viata acolo, un loc ne-inventat/neimaginat de nicio alta constiinta si te lovesti de o piatra. Ce se intampla in cazul asta, care e explicatia? De unde provine piatra aia?