Încâlcite ițele originii sărbătorii din 14 februarie: versiuni diferite ale unor istorioare despre credință, războaie, iubire, martiriu, ai căror protagoniști sunt diferiți, dar poartă același nume care a născut o legendă – legenda Sfântului Valentin. Care, culmea, nu apare în calendarul catolic, numele său fiind îndepărtat din acesta din cauza originii obscure ale Sfântului, iar în cel ortodox este prăznuit în 30 iulie.

Dacă insiști să descurci ițele, realizezi că au existat doi Valentini la originea acestei legende și că nu se înțelege datorită căruia dintre ei s-a ajuns la sărbătorirea zilei de 14 februarie ca zi a îndrăgostiților. Cert este că ambii au fost preoți creștini, martirizați cam în aceeași perioadă, doar că unele istorioare vorbesc despre un Valentin din Roma, în timp ce altele îl au ca protagonist pe episcopul de Terni.

Pe lângă propovăduirea religiei creștine și minunile atribuite Sfântului Valentin, cea mai populară legendă se referă la cununiile religioase pe care acesta le oficia în secret, în ciuda hotărârii împăratului roman din acea vreme, Claudius al II-lea, de a interzice căsătoria în rândul soldaților săi. Episcopul Valentin a continuat să-i căsătorească pe ascuns pe creştinii care urmau să meargă la luptă, considerând că decretul emis de împăratul Claudius încuraja desfrâul şi dezmăţul printre soldaţii săi. De aceea, episcopul a încercat să-i convingă pe contemporanii săi cât de importante sunt valorile matrimoniale și a protejat dragostea curată dintre tineri, care se împlineşte prin căsătorie. Tot legenda spune că el ar fi cununat și un păgân cu o creştină.

Interesant este, de asemenea, faptul că, la oricare Valentin se face referire, moartea acestuia a survenit ca urmare a schingiuirii în închisoare pe 14 februarie, martirizat pentru credința sa, doar că unul în 269, iar celălalt în 273. Legendele mai spun că, din închisoare, acesta ar fi trimis scrisori persoanelor iubite, ba chiar și uneia anume, semnate „Al tău, Valentin”, numele său devenind astfel sinonim cu iubirea, credința, căsătoria, uniunea pură dintre suflete.

Stabilirea datei de 14 februarie ca zi în care se sărbătorește iubirea a fost făcută câteva sute de ani mai târziu, în 496, când Papa Gelasius I a avut ca scop creștinizarea unei sărbători păgâne, numită Lupercalia. În 15 februarie, când avea loc Lupercalia, sărbătoarea păgână, se obișnuia să se scrie numele tuturor fetelor nemăritate, care apoi se introduceau într-o cutie. Fiecare bărbat extrăgea câte un astfel de bilețel, iar fata aleasă devenea iubita lui pentru un an întreg. Contopind cele două evenimente, Lupercalia s-a sărbătorit în continuare, devenind ziua îndrăgostiților și avându-l ca patron spiritual pe Sfântul Valentin. Astfel, Biserica arăta că înțelege că nu este nimic rău în a sărbători dragostea, ci doar în elementele păgâne care aduceau o insultă la adresa divinității.

De aici, totul a venit parcă de la sine. Bilețelele cu nume au devenit adevărate mesaje de dragoste adresate iubiților în această zi. Cărți poștale cu dedicații speciale au început să apară, apoi, câteva secole mai târziu, iar această tradiție a declarațiilor de dragoste de ziua Sfântului Valentin se păstrează și astăzi. Pe lângă flori, oferite odată cu declarația de dragoste, au devenit o obișnuință cadourile. Cu cât mai exorbitante, cu atât mai bine…din păcate. Și așa, ceea ce trebuia să fie o sărbătoare a sufletului, a sentimentului curat tinde tot mai mult să fie asociată cu un preț în bani.

S-a pus de multe ori problema și că e o sărbătoare de import pentru noi, românii, care ne aveam Dragobetele peste câteva zile. Aș vrea să știu însă, câți dintre noi am știut de existența acestui Dragobete, până să apară, venită din Occident, Valentine`s Day. După părerea mea, cazul Dragobetelui a fost acela al unei tradiții frumoase, dar prost gestionate, nevalorificate de români, fapt care a permis pătrunderea unei supra sărbători, mai nuanțată, mai dichisită, mai comercială. Dar pentru că este vorba despre o sărbătoare a iubirii, nu văd unde ar fi supărarea că am importat-o, mai ales că iubirea e frumoasă cât mai multă. Singura mea supărare ar fi să văd că această zi își pierde substanța și alunecă tot mai mult pe panta mercantilismului. Dar…om trăi și om vedea.

Happy Valentine`s Day!

http://www.morganaimperial.com/2017/02/14/de-la-sfantul-valentin-la-valentines-day/