Zvonuri

Zvonul nu e decat un liant al mintilor si povestilor murdare, un mod de a fi ascultat atunci cand nu ai mare lucru de spus. Oamenii vorbesc, indruga de toate. Explicatia multora e ca pentru acest motiv au gura, altii pur si simplu nu se pot abtine de la comentarii. Sunt putini cei care aleg sa taca, atunci cand aud in jur vorbele venind precum niste sageti.

Zvonuri

Pe langa faptul ca-s multi care vorbesc prost si degeaba, mai sunt unii care au fost cu siguranta ziare intr-o viata anterioara. Acestia sunt cei care apar primii cand intri intr-o incapere si iti dau orice veste, fie ca te intereseaza sau nu. Sunt aceia la curent cu toate stirile, pe care poti sa te bazezi daca ramai in urma cu vreo poveste interesanta.

De asemenea, nu numai ca le place sa fie foarte bine informati, dar in setea asta dupa stiri, uita sa mai faca o selectie, o triere a informatiilor, pentru a nu imprastia mai apoi lucruri eronate. Si astfel pot lua nastere zvonurile. La fel de mult cum adora sa stie totul, se si avanta sa duca mai departe, in orice cotlon, fel si fel de cuvinte insirate.

Si pentru ca sunt multi care deja s-au abonat la newsletter-ul oral al acestui personaj, se formeaza o multime de oameni a caror eticheta ar putea avea inscriptionat cu litere de-o schioapa, cuvantul "Rumoarea".

Cateodata, unele vesti pica in cele mai proaste momente, de cele mai multe ori apar cand te astepti mai putin, din partea celor mai nepotrivite persoane. Iar uneori, sunt numai niste zvonuri, niste intamplari fara substanta, transmise intr-un mod neintemeiat. Daca tot isi iau unii responsabilitatea de a se afla la tribuna satului si a imprastia cu stiri, macar sa se documenteze, oricat de mult le-ar placea alarmarea celor pe care ii incarca cu vesti triste, dar false.

Asa ajung unii ingropati de vii, altii casatoriti fara voie sau cu plozi nascuti din flori ori peste noapte. Si bineinteles, zvonul, pacat al limbii umane, vine la pachet cu alta surata, mai murdara dar mai bine prinsa in zona adevarului, si anume barfa.

De preferat ar fi ca atunci cand cineva aude/pune mana pe o informatie care pare sa aiba atributele unui explozibil, sa nu se grabeasca sa taie firul rosu, incarcand nu doar atmosfera, ci si mintile oamenilor de substante toxice, ci sa-si vada de ograda proprie, care de cele mai multe ori ramane incarcata de buruieni.