Making of Monstruos (Cloverfield)

Detalii

CategoriiDivertisment
TaguriCinema/Televiziune
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari4098

Voteaza & Distribuie

Descriere

Radacinile lui Monstruos (Clovefield) pot fi plasate in iunie 2006, cand producatorul, scriitorul, producatorul si regizorul J.J. Abrams si fiul sau erau intr-un turneu de promovare in Japonia a filmului Mission: Impossible III.

Creatorul serialelor TV, Felicity, Alias si Lost, care-si facuse debutul regizoral cu Mission: Impossible III s-a oprit in fata unui magazin cu jucarii impreuna cu fiul sau, Henry si atentia le-a fost captata de un monstrisor din familia Godzilla, "care avea un background cultural, pe care noi nu-l avem in State".

In scurt timp, Abrams a inceput sa cocheteze cu ideea de a face un film cu un nou monstru, care sa fie diferit de Godzilla si de numeroasele sale replici.

"Am inceput sa ma gandesc ca este incitant daca un monstru cat un zgarie nori, este vazut r din punctul de vedere al cuiva de marimea unui bob de nisip." povesteste Abrams, care l-a contactat pe scenaristul Drew Goddard cu care lucrase la Alias si Lost. Amandoi au realizat ca au baza pentru un film despre un monstru gigantic, filmat insa cu o camera de mana.

"Drew este prima persoana pe care o cunosc care stie sa combine spectacolul, genul acesta de film cu monstri, cu umanitatea si comedia."declara Abrams. Dupa o prima schita de 5 pagini, a urmat o alta de 58 de pagini, iar proiectul i-a cucerit pe Brad Weston si Brad Grey, senior executives la Paramount, care au dat "verde" filmului. Entuziasmul initial al producatorilor a ramas la aceleasi cote initiale chiar dupa terminarea filmarilor.

Imediat a inceput cautarea unui regizor in vizor fiind luat Matt Reeves, un prieten din copilarie la lui Abrams, cu care a lucrat la Felicity, in 1998.

Desi nu avea experienta in efecte speciale, Reeves a fost ales caci se miza tocmai pe impicarea sa emotionala in desfasurarea filmului.

"Stiam ca Matt putea sa ne faca sa simtim personajele" declara Abrams.

Filmul nu se focuseaza atat pe stereotipul monstrului gigantic care terorizeaza New York-ul, cat pe grupul de oameni aflati intr-un moment de criza extrema. Monstruos (Cloverfield) este povestea unui grup de prieteni, care, la caderea noptii s-au adunat la petrecerea de ramas-bun, data de Rob care se muta in Japonia.

Un alt prieten, Hud a fost desemnat sa inregistreze petrecerea cu o camera digitala, sarcina pe care o indeplineste ca un amator.

"Ce m-a interesat a fost provocarea de a filma ceva gigantic la un nivel intim, de a inregistra ceva extraordinar, dar absurd – atacul unui monstru- si de a relata asta intr-un mod cat mai realist." spune regizorul

Ideea lui Abrams de a vedea monstrul prin lentila camerei lui Hud, necesita o stabilire exacta a relatiilor in cadrul grupului.

De aceea, primele 20 de minute ale filmului sunt dedicate acestora, complicatei retele de legaturi intre membrii grupului; abia apoi se poate introduce noua situatie de criza. Dupa stabilirea relatiilor dintre membrii grupului apare monstrul care brusc ridica miza. Reeves a introdus si linia povestii dintre Rob si Beth.

Hud filmeaza peste o inregistrare mai veche a unor momente intime dintre cei doi, totul apare pe fundalul unui mic love-story, gandita de regizor ca un paralelism al povestii cu monstrul. De fapt aceasta tehnica a intercalarii narative a dus la niste interludii dramatice care sunt foarte importante in economia filmului, pentru ca fara ele, ai avea senzatia ca "urmaresti un joc video" (Reeves).

Rezultatul acestei tehnici narative este precum o cursa intr-un montagne russe pentru ochiul spectatorului care participa la drama personajelor, vazute prin lentila unei singure camere. Astfel spectatorul va fi conectat atat la personaje, cat si la ce se intampla in jurul lor. In ultimii ani, acest model a devenit un stil de filmare, cea cu o camera digitala personala. "Cand mi-a venit ideea acestui film, am inceput sa ma gandesc la impactul YouTube-ificarii lucrurilor care ne inconjoara. Astazi daca intri pe Net, poti gasi video-filme din pretutindeni… care urmaresc reactiile altor oameni." spune Abrams.

Urmarirea acestor video-uri de amatori are un efect neobisnuit asupra spectatorilor. "In era You Tube, urmarirea acestor video-uri duce spre voyeurism, chiar daca urmaresti oameni facand lucruri cotidiene… esti introdus in viata oamenilor." spune Goddard. Si pentru ca povestea cu monstrul sa functioneze, viata personajelor trebuia extrem de bine sugerata. Pentru cineasti, provocarea a fost cum sa creeze acest tip de inregistrare YouTube, adaptat cerintelor marelui ecran. "A fost o reajustare in incercarea de a crea iluzia unei inregistrari cu o singura camera, pentru ca a trebuit sa lucram fara instrumentele cinematografice uzuale" precizeaza Reeves. "Nu mai existau spatiile ample surpinse de camera, nici posibilitatea montarii camp-contracamp, ci urmareai totul prin camera lui Hud." Limitarea manierei de filmare trebuia sa fie un element de autenticitate al filmului. Totul trebuia sa arate ca si cum nu ar fi fost filmat de niste cineaste experimentati, iar situatia de criza – aparitia monstrului- sa para absolut naturala, realista.

A fost instaurata o gramatica vizuala care sa dea senzatia unei filmari facuta de un novice, care incearca sa capteze haosul din jurul sau. "Trebuia sa arate amatoristic."sustine operatorul Michael Bonvillain."Livram datele povestii, dar ca si cum ar fi fost capturate de cineva care nu are o pregatire de operator."

Un alt element catre aduce tensiune multor scene este asa numita "ratare", camera inregistrand doar cadre scurte cu creatura si relatarile martorilor. "Ceea ce convinge in filmele de amatori, este ceea ce auzi dar nu vezi- reactiile si panica dincolo de campul vizual prins de camera." explica Abrams.

"Este ceva infricosator in ceea ce nu poti vedea. Ca spectator, esti alaturi de Hud, si vezi prin prisma ochilor actorului. Totul este infricosator pentru ca tu, spectatorul, stii ca exista ceva inspaimantator, dincolo de limita ecranului. Dar niciodata nu vezi ce este, pentru ca aparatul nu se indreapta spre el. Este tot ceea ce-ti inchipui ca ar putea fi. " aduga Reeves.

In Monstruos (Cloverfield) camera inregistreaza adesea urmele creaturii care tocmai a trecut, punctate de replici ca: "Ce a fost asta?", "Ati vazut?".

Tocmai aparenta de amatorism pe care trebuia sa o aiba inregistrarea lui Hud a fost cea care a creat probleme echipei, asa ca s-a descis ca actorul T.J. Miller sa filmeze el insusi acele secvente. Jucandu-l pe Hud, simtea instinctual ce si cum trebuie sa filmeze si in plus intra intr-o relatie mai buna cu ceilalti actori. "N-am fost doar un actor. Am fost cameraman, dar si un commentator." precizeaza actorul.


Cand un operator profesionist filma o scena, Miller statea in spatele sau cu mainile pe umerii sai, pentru a da aceasi senzatie de apropiere pentru colegii sai din distibutie. Iar cand operatorul interactiona cu un personaj, purta costumul lui Hud din acelasi motiv. Daca intr-un film normal diferitele unghiuri de filmare si montajul creeaza un spatiu, aici fiecare miscare, aparent spontana, accidentala, era gandita pentru a cuprinde informatiile pe care le voia regizorul. Multe dintre secvente a fost previzualizate, folosind aparatura de animatie, ceea ce dadea niste chei actorilor in interpretare. Daca Miller filma, in timpul repetitiilor, regizorul si operatorul repetau alturi de el sau inregistrau totul cu o camera video, alegeau ce le placea si abia apoi filmau. Si filmarea monstrului a presupus o strategie: el este aratat gradat, mai intai stafulgerari, franturi de imagini. In cea mai mare parte dintre scene, monstrul este filmat de la nivelul solului, ceea ce ii da o perspectiva unica.

O imagine mai intima a monstrului apare atunci cand Hud este atacat de el, aparand detalii ale gurii enorme.


Casting

Pentru a imprima filmului un character intimist, realizatorii au optat pentru fete de actori mai putin cunoscte. S-a mizat pe talentul unui grup de tineri actori, Lizzy Caplan, Jessica Lucas, T. J. Miller, Michael Stahl-David, Mike Vogel si Odette Yustman.

Strategia a mai fost aplicata de Abrams si a dus la lansarea unor interpreti.

In rolul lui Rob a fost distribuit Michael Stahl-David, vazut in seralul The Black Donnellys. In acest film l-a atras chiar aceasta viziune a regizorului "incearca si vedem ce iese" si libertatea cu care a lucrat.

In rolul lui Hud, atat de auzit, dar putin vazut, a fost ales T.J. Miller, un actor de comedie, care a fost asigurat ca poate sa-si asezoneze personajul cu umor. In timpul auditiilor, directorul de casting a incurcat materialele si i-a dat lui Miller un monolog lung si serios. Miller s-a relaxat cand a inceput sa citeasca un monolog nostim si mult mai scurt. Pentru ca rolul sau este cel al naratorului, actorul trebuia sa trasmita emotie si umor."El nu este doar vocea filmului, ci chiar inima sa." Il caracterizeaza producatorul executiv Clark. Hud este prietenul de nadejde pe care te poti baza, trasnit, dar iubit.

Jessica Lucas o interpreteaza pe Lily, cea in permanenta stapana pe situatie. Pentru auditii la Monstruos (Cloverfield)a fost sunata de agentul sau care i-a spus ca e vorba despre un film produs de Abrams, dar nu i-a dat nici scenariul, nici un alt material. A inregistrat doua probe, a fost acceptata, iar filmarile au inceput cateva zile mai taziu.

Odette Yustman, interpreta lui Beth, a facut cam aceeasi pasi spre Cloverfield. Ea a fost recrutata direct din sala de asteptare de catre directrul de casting. Fetele cele mai recognoscibile din film sunt cele ale lui Jason (Mike Vogel) si a Marlenei (Lizzy Caplan). Cei doi au fsot atrasi in primul rand de numele lui Abrams si Reeves. Vogel, cu un CV bogat, a fost ales pentru perfecta potrivire cu Michael (Stahl-David).


Construirea unui monstru

Efectele vizuale au fost supervizate de Kevin Blank, Eric Leven de la Tippett Studio si Michael Ellis de la London-based Double Negative.

Tippett a fost responsabil pentru filmarile cu monstrul, iar Double negative pentru cele fara monstru. Conceptul monstrului (poreclit de echipa Clover) a fost simplu: o creatura dezorientata, iritabila, confuza, uneori chiar inspaimantata de oameni care il ataca precum un roi de albine. Pentru schitarea monstrului a fost angajat designer-ul Neville Page, care tocmai terminase schitele creaturilor din Avatar al lui James Cameron. Abrams i-a cerut sa creeze un monstru unic, care desi imaginar, sa para foarte realistic, avand un schelet, o musculature bine definite. Dupa ce monstrul a fost conceput, cei de la Tippett Studio l-au implementat in secvente. Data fiind marimea sa, a fost dificil sa se conceapa momente de intimitate, de interactiune cu personajele.

"Am facut diferite teste in care am implementat imaginea monstruilui in backgraund-ul cotidian al LA-ului.", spune Leven.

S-a vrut crearea unei ambiante infricosatoarea, pornind de la senzatia pe care un cal o degaja atunci cand este speriat. Parte a ritualului "post-natal" al creaturii, este secventa in care monstrul se scarpina de un zgarie-nori (proces cu care incepe distrugerea orasului), scapand de parazitii de pe piele, creaturi infricosatore care au si ele un rol important in stabilirea atmosferei filmului.


Strivirea New York-ului

Una dintre primele scene infricosatoare incepe la petrecerea de plecare a lui Rob, atunci cand capul Statuii Libertatii sare pe strazi.

Titlul nu este emblematic pentru film si a fost ales oarecum aleatoriu pentru a pastra secretul despre film. Trailerul a avut un impact important asupra iubitorilor genului, acesta incluzand scene socante precum cea cu capul Batranei Doamne. Crearea unui monstru de 26 de etaje a fost o provocare pentru Tippett Studio si Double Negative pe langa dificultatea creerii unui ambiante apocaliptice. YouTube a schimbat si perceptia asupra prabusirii cladirilor, efecte care sunt utilizate si in film. Aici, prabusirile fiind provocate de un monstru, trebuiau sa aiba un anumit specific- ploaie de cioburi, nori de praf inaintand pe strazi. Cel mai dificil a fost implementarea acestor efecte in cadrele tremurate luate cu camera de mana.

Multe secvente din acest film au fost filmate cadru cu cadru.

Printre cele mai cunoscute cladiri distruse a fost Brooklyn Bridge, spulberat de coada monstrului. Un pod la sacra micsorata a fost construit in platou, inconjurat de un ecran verde de 360 grade pentru a putea realiza efectele speciale. Constient ca monstrul reprezinta o metafora a modernitatii, regizorul a incercat o apropiere cat mai fireasca, naturala, de fiinta supanaturala. Chiar cladirile care se prabusesc in acest film sunt mai vechi, incercand sa evite emotiile de tip 11 septembrie.

Oamenii sunt infometati de acest tip de experiente terifiante, iar filmele de acest gen au un rol cathartic, de eliberare, publicul-tinta fiind in special adolescentii.


Frica si monstrii in film

"In acelasi mod in care Godzilla este un personal al filmelor din epoca atomica, Monstruos (Cloverfield) este o metafora a vremurilor noastre." Matt Reeves

Inca din epoca filmului mut, monstrii au bantuit ecranul, oferind eliberarea de anxietatile personale si servind ca metafore ale fricii. Printre primii monstri ai ecranului au fost cei din Expresionismul german, aparut la inceputul primului Razboi mondial si intinzandu-se pana in 1920. Personajul din filmul lui Paul Wegener The Golem, din The Cabinet of Dr. Caligari de Robert Wiene sau Nosferatu al lui Murnau a fosat percepute ca proiectii ale fricii ce cuprinsese Germania, devastata de razboi. Ele au influentat filmele americane dintre anii \'20 -\'30; Frankenstein, Dracula, The Phantom of the Opera si The Invisible Man apar intr-o epoca de xenofobie si izolationism. Perceptibile sunt si schimbarile personajelor feminine, intr-o epoca a afirmarii feminismului.

Intre 1940-1950, monstrii devin mult mai amenintatori, semn al convulsiilor politice ale vremii (razboiul si Razboiul Rece ). Apar mutantii sau maleficii extraterestri care ameninta modul exemplar de viata american, in filme ca The Thing, The War of the Worlds, The Day the Earth Stood Still sau un alt tip de monstri care ameninta femeile prea independente precum personajele lui Hitchcock din Psyco sau The Birds.

Perioada \'60-\'70 este dominata de credinta in lideri, aparand filme precum Jaws sau Alien care par si mai infricosatoare, datorita lipsei ideii de siguranta publica.

Razboiul din Vietnam zguduie postamentul liderilor si apare o noua tendinta remarcta in filme precum Night of the Living Dead, The Texas Chainsaw Massacre. Ideea unui Dumnezeu care se intoarce impotriva omenirii, aduce in scena un nou personaj; SATANA, din filme ca: Rosemary’s Baby,The Exorcist si The Omen.

Deja in anii \'80 pericolul s-a mutat in strada (droguri, tensiuni rasiale, exhibarea sexualitatii) reflectate in Poltergeist, seriile Friday the 13th, Halloween, Nightmare on Elm Street’s, The Hunger, The Fly. Mesajul se adresa tinerilor si putea fi cam acesta "Daca faci sex, mori!"

Caderea cortinei de fier produce mutatii si la nivelul monstrilor cinematografici: monstrul poate fi vecinul de alaturi, criminal sau pedofil. Este era lui Hannibal Lecter si a maleficul din Se7en. Dar acum se profileaza si amenintarile globale: Ebola, SARS, gripa aviara sau incalzirea globala la care cinematograful raspunde cu filme ca 28 Days Later, sau recentul I Am Legend.