Pablo Neruda

Neftali Ricardo Reyes Basoalto s-a ascuns sub pseudonimul Pablo Neruda si a devenit un poet de marca si om politic chilian. Acesta s-a nascut pe 12 iulie 1904 si a murit la 23 decembrie, 1973.

Pablo Neruda a fost, de-a lungul vietii, consul in Spania, Japonia si China, ambasador la Paris, a primi Premiul International Lenin „Pentru intarirea pacii intre popoare", in 1953.

Pablo Neruda in tinerete

In planul artistic, din care ni s-a facut cunoscut si noua, a avut foarte multe realizari. Acesta a primit "Cununa de aur" la Reuniunea Internationala a Poetilor din Strunga, oras iugoslav, dar cea mai mare realizare a sa este faptul ca a primit un Nobel pentru literatura in anul 1971.

Juriu Nobel, despre premiul acordat lui Pablo Neruda:

Pentru opera lui, care, cu sufletul unei forte elementare, da viata destinului si viselor unui intreg continent.

Pablo Neruda s-a nascut in Parral, un oras la 300 km distanta de Santiago de Chile, a fost fiul invatatoarei Rosa Basoalto de Reyes si al lui Jose del Carmen Reyes Morales, muncitor la caile ferate. La scurt timp dupa nasterea poetului, mama sa a murit, iar dupa doi ani, tatal sau s-a mutat cu Pablo in Temuco si s-a recasatorit.

In 1910, poetul se inscrie la liceul de baieti din Temuco si isi termina studiile aici in 1920. In 1917, sub numele de Neftali Reyes, acesta publica in ziarul "La Manana", articolul "Entuziasm si Perseverenta". Acesta a fost primul material publicat de el. Dupa un an, in revista "Corre-Vuela" din Santiago, apare poemul sau, "Ochii mei", iar apoi inca trei poezii. A colaborat apoi la "Selva Austral" din Temuco, a publicat si in alte reviste, precum unele din orasele Chillan si Valdiva. A folosit mereu diferite pseudonime.

"Marturisesc ca am trait" - Pablo Neruda

In anul 1920 a adoptat definitiv, atunci cand venea vorba de scrierile sale, pseudonimul de Pablo Neruda, nume pe care l-a facut celebru prin talentul sau. In acelasi an a devenit si presedintele Ateneului literar al liceului din Temuco, dar si secretar adjunct al Asociatiei elevilor din Cautin. A pregatit in timp doua carti, "Osteneli zadarnice" si "Insulele ciudate", insa nu le-a publicat. Totusi, o parte din acestea au reprezentat material pentru lucrarea de mai apoi, "Crepuscular". Acest volum a fost publicat in 1923 la editura Claridad.

Dupa ce a absolvit liceul, in 1921 s-a inscris la cursurile Insitutului Pedagogic si a devenit profesor de franceza. In acelasi an a obtinut premiul intai la concursul Federatiei studentilor din Chile, premiu oferit pentru poemul sau, Cantecul sarbatorii. A colaborat la revista Claridad, apoi, sub conducerea grupului literar Vremia, a avut loc un recital din versurile poetilor Joaquin Ciufuentes, Alberto Rojas Gimenez si Pablo Neruda.

In 1923, Pablo Neruda a scris cartea "Prastiarul entuziast", care a fost publicata abia in 1933. A publicat 42 de articole de critica in revista Claridad sub pseudonimul Sachka. Sub titlul "Douazeci de poeme de dragoste si un cantec de deznadejde" va aparea in editie princeps la editura "Nascimento", in iunie 1924. Tot aici publica si volumele "Incercarea omului infinit","Inelele" si "Locuitorul si speranta sa".

Alte publicatii literare cu care a mai colaborat Pablo Neruda au fost: "Andamios", "Ali Baba", "Dinamo", "Renovacion" si ziarul "La Nacion".

Pablo Neruda

In 1927, poetul Pablo Neruda a fost numit consul onorific la Rangoon, urmand de aici un sir intreg de calatorii prin Buenos Aires, Lisabona, Madrid, Paris, Marsilia si apoi Rangoon.

Dupa un an a fost numit consul la Colombo, iar in 1929 a participat la Congresul Panhindus din Calcutta. La un an distanta a fost numit consul in Batavia.



Pablo Neruda s-a casatorit in iarna anului 1930 cu Maria Antonieta Agenaar Vogelzanz cu care a avut o fetita, Malva Marina. Se va desoarti apoi de ea, in 1936. Alaturi de Nancy Cunard, Pablo Neruda a lansat revista "Poetii lumii apara poporul spaniol". Viata sa a fost, din cauza implicarii in politica, un intreg sir de calatorii. Totusi, Pablo Neruda nu a fost afectat pe plan artistic de implicarea sa in politica si a continuat sa scrie. In anul 1952 a inceput sa scrie volumul "Strugurii si Vinul".

Marea realizare a poetului Pablo Neruda a fost reprezentata de decernarea premiului Nobel pentru literatura in 1971. In ultimii ani ai vietii, acesta a avut parte si de o viata politica de succes, fiind desemnat drept candidatul Partidului Comunist la presedintia Republicii Chile, ajutand astfel la formarea Unitatii Populare.

Totusi, Neruda s-a retras apoi in favoarea lui Salvador Allende, care a devenit presedintele tarii, iar poetul a fost numit ambasador in Franta. Prin 1972 a inceput sa-si scrie "Memoriile", a renuntat la fucntia pe care o avea la Paris, iar in 23 septembrie 1973 a murit.