Mass Media si Uniunea Europeana

Europe has been created. Now we must create Europeans. Jean Monnet

Intre mass media si politica mereu s-a aflat o relatie interesanta, de cele mai multe ori notabila, nu si nobila, dar controversata. In cazul politicilor Uniunii Europene putem vorbi de o relatie mai speciala, atata timp cat ideologia Uniunii se bazeaza pe principii serioase si evoluate in ceea ce priveste relatia cu principalul mod de informare a cetatenilor.

Inainte de a generaliza si descrie, respectiv sugera o cat mai potrivita relatie a mass media europene si politicile Uniunii Europene, ar trebui sa ne amintim, fara a delimita la nivel de functionare, modul in care se facea si se face presa in cele doua mari blocuri ale Europei. Nu de diferentiere e vorba, ci de diversitate in incercarea de a face inteleasa aceasta relatie ce se vrea una complementara, insa fara compromisuri.

Steagul Uniunii Europene

Totusi, e cert ca la capitolul comunicare si media, Uniunea Europeana nu se claseaza acolo unde si-ar dori. In tarile Europei Centrale si de Est, dupa caderea comunismului, atat sistemul politic cat si cel reprezentat de mass media au fost revolutionate.

S-a trecut la sistemele politice parlamentare, partidele politice s-au inmultit, dar si insistutiile media, fortate in primul rand de politica. Lucian W. Pye, citat de Peter Gross in cartea sa, Mass media si democratia in tarile Europei de Est, nota urmatoarele aspecte cu referire la mass media, ce au faciltat in unele tari post comuniste, eliberarea mass media de sub sistemul comunist:

...oferind o noua baza pentru intelegerea politicii si pentru interpretarea domeniului guvernamental, se implica in problemele cele mai complexe si mai intense din punct de vedere psihologic ale societatilor aflate sub tranzitie.

Relatia dintre partidele politice si mass media se dezvolta pe o rampa gresita si devine oarecum una de complementaritate, atata timp cat, sub masca unei echipe, fiecare ia din partea celeilalte ce ii convine, dar in masuri deloc deontologice. Attila Agh, citat de acelasi Peter Gross, arata cateva motive pentru care relatia partidelor cu mass media este vitala pentru acestea:

• Noii conducatori de partid erau intelectuali si aveau o sensibilitate si o vanitate extreme in ceea ce priveste presa;


• Noile partide erau angajate intr-un razboi cultural intre ele din cauza programelor vagi si supraideologizate. in acest razboi cultural, mass media au fost extrem de importante pentru ele;


• Contactele intense cu mass media compensau deficitul organizational al liderilor politici si slabiciunea organizatiilor nationale, unde lipseau canalele de comunicare din interiorul partidului.

Se poate vorbi astfel, de o monopolizare a scenei publice de catre partidele politice care folosesc mass media pentru scopurile lor. De asemenea, mass media, o data cu caderea comunismului, se bucura de o libertate pe care nu sunt in stare, in astfel de circumstante, sa o gestioneze corect.

Dezvoltarea mass media, in aceste tari, in special Albania, Bulgaria si Romania, nu este realizata in directia normala, conform careia, informarea corecta a publicului, dorinta pentru adevar si dreptate ar trebui sa primeze interesului de a fi pur si simplu liber, fapt ce duce la o ingradire continua a presei in aceste regiuni. Pe de alta parte, in Ungaria, Polonia si Cehia, alte tari trecute prin acelasi regim, viata politica pare sa fie mai deschisa si media mai dezghetate.

mass - media

Tocmai din cauza neintelegerii si a gresitei abordari a acestei libertati venite din senin, conform lui Globan-Klas (Politics versus the media), in toata Europa de Est, media sunt acuzate de iresponsabilitate si de faptul ca sunt prea „liberale".

In acelasi timp, media din Europa de Vest, fara a fi trecuta prin cenzura si alte metehne cauzate de diverse sisteme, se bazeaza mai mult pe aspectele de interes public si trece politica pe acelasi plan cu domeniile social, economic, tehnologic si altele, presa fiind bine si demult delimitata pe o pozitie cat de cat normala.

Cel putin in Romania, sustine Peter Gross, in primii trei – cinci ani de dupa 1989, aproximativ jumatate din cotidiene si saptamanale erau publicatii de partid, iar restul semiindependente si semicomerciale. Se punea, in cazul mass media, mai mult accentul pe pluralism decat pe marketizare.

Dupa cum orice manual de jurnalism ne invata, dar si simpla intuitie, principalul rol al mass media este acela de informare. Ori in cadrul Uniunii Europene, datorita acestei functii, mass media ocupa o pozitie foarte importanta. Tocmai de aceea un astfel de rol trebuie luat in serios si explorat la maximum. Unul dintre scopurile Uniunii se refera la informarea cetatenilor, pentru ca Uniunea se vrea o comunitate, formata bineinteles de cetateni care sa cunoasca regulile si normele impuse de Uniunea Europeana, dar sa-si inteleaga in acelasi timp si drepturile, libertatile.

Mass media este cel mai la indemana canal care poate face cunoscute politicile si reglementarile facute la nivelul Uniunii Europene. Astfel, pe langa faptul ca informatiile trebuie sa fie clare, acestea trebuie sa ajunga intr-un mod cat mai accesibil la cetateni.

Parlamentul Uniunii Europene

Totodata, prin simplul fapt ca informatia ajunge peste tot, mass media ajunge sa aiba si un rol de educare a publicului, iar aici, in cadrul Uniunii Europene intervin aspectele culturale. Se vrea o globalizare culturala, o impartire a culturilor, dar si diversitate culturala. Uniunea Europeana indeamna ca produsele europene sa fie accesibile si vizionate, parcurse de cetatenii acestui spatiu, mai mult decat produsele exterioare, cum ar fi cele din SUA.

Cand vine vorba de politicile Uniunii si de cum le poate influenta mass media, discutia ar trebui sa se plaseze intai in cazul drumului pe care media europeana in parcurge, iar atata timp cat exista abateri, rezolvarea acestora ar trebui sa fie prioritara. Acest aspect este, bineinteles, aproape la fel de idealist precum acela de a avea mass media o forta asupra politicilor.

Dar nu putem nega ca are deja una bine stabilita asupra cetatenilor, una care trebuie utilizata in mod corect. Informatie, sugestii, propuneri, solutii, educare si accesibilitate, sunt cateva dintre elementele pe care media trebuie sa le mentina si sustina pentru cetateni. Ei sunt principalul corp caruia politicile europene se adreseaza, iar canalul prin care aceste politici se fac cunoscute trebuie sa fie intact.