Jocuri de strategie

Jocuri de strategie

Detalii

CategoriiDivertisment
TaguriHobby
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari6425

Voteaza & Distribuie

Descriere

jocuri-de-strategieUn joc de strategie poate fi un joc de societate sau un joc video. Scopul este de a atinge un obiectiv cunoscut: cresterea dominatiei spatiale, infrangerea unuia sau a mai multor inamici pe un teren de joc, contribuirea la sporirea unei entitati, etc. Accentul nu se pune pe dexteritatea jucatorului, ci pe planificarea actiunii (tactica sau strategia).

Avem tendinta de a numi joc de strategie orice joc care necesita putin gandire. De fapt, cand se vorbeste joc de strategie se face referire in cea mai mare parte la jocuri de razboi sau jocuri de simulare, pe calculator sau pe tabla.

Jocurile de razboi sunt cunoscute si sub denumirea lor din limba engleza, wargames, sau din germana, Kriegspiel. Principiul este folosit, cel putin din secolul al XIX-lea, si in scolile militare din toate tarile, pentru a exersa spiritul de observatie la elevi, precum si dezvoltarea si punerea in aplicare a planurilor (dar si analiza esecurilor lor atunci cand strategia aleasa se dovedeste gresita).

Terenurile pot fi de orice tip. Jucatorul este adesea considerat un zeu sau un general, vazand toate unitatile sale de sus si dand ordine pentru fiecare.

Din ce in ce mai multe jocuri de tabla sau jocuri video se bazeaza pe strategii. Acestea pot fi abstracte cum ar fi jocurile de strategie abstracte combinate, cum ar fi sahul sau jocul Go, adesea considerat cel mai cuprinzator joc de strategie datorita regulilor sale simple si a numarului mare de partide posibile. Tot despre strategie este vorba si in cazul jocului de Bridge sau in rezolvarea Cubului Rubik, un puzzle creat de arhitectul si designerul maghiar Ernő Rubik.

Prin urmare, este necesara limitarea folosirii termenului de "joc de strategie" doar pentru a denumi jocurile care simuleaza batalii si razboaie, reale sau fictive, computerizate sau nu, intr-unul sau mai multi jucatori.

Jocurile ale caror obiective sunt de a crea si dezvolta un oras (SimCity), o retea de autoritate (Railroad Tycoon) sau chiar o colonie spatiala, desi fac, de asemenea, apel la strategie, sunt mai frecvent mentionate ca jocuri de management sau de afaceri. Exista, de asemenea jocuri care nu se joaca pe calculator, cum ar fi celebrul Dungeons & Dragons.

Jocurile cu figurine, cum ar fi warhammers, se joaca pe o tabla care arata ca un camp de lupta. Figurinele au libertate de miscare totala deoarece tabla nu este impartita in patratele. Odata cu aparitia calculatorului, jocurile de strategie au cunoscut o evolutie insemnata, deoarece computerul poate inlocui un jucator, simplifica foarte mult gestionarea deoarece poate complica regulile la infinit.

Jocul de strategie in timp real

Primul joc de acest gen a fost Guadalcanal pe Amstrad CPC 6128 – o batalie navala cu un timp care putea fi accelerat sau incetinit dupa voia jucatorului. Al doilea a fost arta razboiului pe Atari, urmat de Amiga, inspirat de cartea lui Sun Tzu.

Genul a evoluat foarte mult cu Dune II, precursorul tuturor jocurilor de strategie actuale si adaptat dupa cartea omonima a lui Frank Herbert. Au urmat clasicele Command and Conquer, derivate in numeroase continuari cum ar fi Tiberium Sun, Red Alert, Red Alert 2, Generals si Generals Hour H.

In acelasi stil, si reprezentand o alta evolutie a genului, celebrul World of Warcraft I, II si III, precum si Starcraft, care au introdus jocul de strategie pe Internet. Un nume clasic, Total Annihilation a fost primul joc care a exploatat efectul 3D. In cele din urma au aparut mai multe jocuri de management orientate spre economie, cum ar fi The Age of Empires III.

Din 2001, jocurile de strategie se indreapta exclusiv catre 3D, permitand gestionarea mai usoara a luptelor in relief, si dand astfel jocului un pic mai mult realism. Cateodata sunt incluse si scene video. In ceea ce priveste viteza de joc, exista in prezent Warhammer 40.000: Dawn of War, care a revolutionat genul cu gameplay-ul sau unic, precum si cu posibilitatea de scoatere a trupelor extrem de repede.