Hrana viitorului, concentrata in pastile

Hrana viitorului, concentrata in pastile

Detalii

CategoriiSanatate
Taguri
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari3785

Voteaza & Distribuie

Descriere



pastile in loc de hrana


hrana concentrata in pastile



Ideea ca hrana viitorului se va prezenta sub forma de pastile, concentrata in tablete cu gust diferit, in functie de eticheta cu care sunt momiti clientii, a fost atat de populara in ultimele decenii, incat a devenit un cliseu. La aceasta ora, te intrebi de ce pranzul in pastile nu este un lucru cat se poate de banal. Modul in care „pastila de pranz" apare in romanele SF timpurii este ca un act magic: personajele nu se mai aseaza la masa, inghit o pastila si sunt satui, aproape instantaneu.



In mica pastila alba se afla concentrata o masa de pranz din trei feluri. Un film SF din 1930, un musical intitulat Just Imagine, isi poarta personajul prin New Yorkul anilor ’80, dupa ce omul isi revenise dintr-o coma de 50 de ani. In loc sa fie asezat la masa intr-un restaurant, este invitat la o „cafenea", unde este servit cu pastile. Plimbat prin metropola distopica, unde oamenii nu mai au nume, ci coduri numerice, pentru el – si spectatorii anului 1930 – aceasta este imaginea plina de sperante a viitorului.


Insa ideea nu incolteste doar in mintea autorilor de science-fiction, ci a fost un deziderat politic la sfarsitul secolului XIX, al miscarii feministe, si a condus la Expozitia Mondiala de la Chicago, din 1893. Asociatia Presei Americane a cerut unui numar de autori din diverse domenii sa scrie eseuri despre cum isi imagineaza ei lumea anului 1993. Feminista Mary Elisabeth Lease era convinsa ca prin 1993, oamenii vor prefera hrana sintetica, eliberand femeile de munca „inrobitoare" din bucataria familiei, din moment ce totul se rezolva cu ajutorul „pastilei", bogate in „esentele vitale" ale pamantului, legumelor si fructelor.


O mica tableta de „esentiale" va furniza oamenilor energia vitala necesara pentru zile in sir. Astfel, problema bucatariei si prezentei femeii in bucatarie se vor fi rezolvat, credea Lease si infocatele ei feministe.


Pastisele patriarhale

Dictaturii feministe in materie de alimentatie i s-au opus anti-feministii, cu propriile lor proze satirice la adresa „pastilei" rafinamentului culinar al viitorului. Carti precum The Republic of the Future (Republica viitorului), publicata in 1887 de catre conservatoarea Annna Dodd, ridiculiza conceptiile femeilor care nu doreau sa-si petreaca nici 5 minute prin bucatarie. Actiunea cartii are loc in New Yorkul anului 2050 si incepe cu urmatoarea afirmatie:



„Cand si ultima placinta cu carne s-a transformat in primul concentrat, atunci a inceput, cu adevarat, si libertatea femeii."



La inceputul secolului XX, pe masura ce extinderea mijloacelor de transport si a comunicatiilor a redus distantele si a conectat omenirea, transformand-o intr-un sat planetar, au aparut si primele temeri ca planeta nu-i va mai putea hrani pe toti oamenii, tinand cont de rata demografica mondiala. Din 1920, „pastila minune" a devenit subiectul atentiei mass-media, fiind dezbatut in presa zilnic. Era socotita o evolutie inevitabila, o posibilitate, oarecum, terifianta. Satira incerca sa mai indulceasca pastila.


Motto-ul Expozitiei Mondiale de la Chicago a fost: Stiinta descopera, Industria aplica, iar Omul se supune. Cu alte cuvinte, in filosofia zilei, omul trebuia sa accepte inevitabilul, inclusiv conceptul pastilei cu masa de pranz de trei feluri, inclusiv desertul. Aceasta atitudine avea sa dispara prin 1960, cand a fost inlocuita cu un soi de utopie tehnologica, amplificata de lansarea cursei pentru spatiul cosmic, cand perspectivele explorarii cosmosului au reformulat conceptul de hrana concentrata. „Pastila" parea urmatorul pas logic in evolutia hranei. Acolo, sus, pe orbita, hrana putea fi hidratata si consumata cu paiul, pentru a nu contamina interiorul capsulei spatiale.


Pe Pamant, copiii si adultii voiau sa incerce si ei aceleasi senzatii culinare futuriste. Bauturile energizante si concentratele de hrana s-au bucurat de o mare popularitate, iar „pastila" a revenit in lista de meniu. Promisiunea anilor ’60 era „cate o pastila in fiecare buzunar." Comisiile stiintifice de pretutindeni au anuntat, triumfatoare, ca hrana sintetica este urmatorul pas al agriculturii moderne, permitand chimiei sa hraneasca populatia globala. In foarte scurt timp, fascinatia s-a transformat in penibil. In cele din urma, s-a demonstrat ca nu „pastila" inseamna solutia adusa de viitor si ca orice interventie a chimistilor in industria alimentara este o arma cu doua taisuri. Ca nu ti-ai dori sa inlocuiesti o masa de pranz cu pastile.