Contrariile nu se atrag: Efectul Atractiei Similaritatii

Contrariile nu se atrag: Efectul Atractiei Similaritatii

Detalii

CategoriiDivertisment
TaguriViata in doi
Ultima actualizareMarti 5 august 2014
Vizualizari2360

Voteaza & Distribuie

Descriere



comunicarea sociala


comunicarea sociala



Contrariile nu se atrag, in pofida convingerii generale si repetarii la nesfarsit a acestui cliseu despre natura omeneasca. Dupa decenii de studii efectuate de psihologi si psihiatrii, s-a ajuns la concluzia ca aceasta convingere, transmisa din generatie in generatie, este doar un truism. Adica, la fel de adevarata si substantiala ca discursul unui politician.



Oamenii prefera sa interactioneze cu cei asemanatori lor. Lumea stiintifica a identificat acest fenomen drept Efectul Atractiei Similaritatii (EAS), prezent in aproape toate culturile, cu diferente mai mari sau mai mici. EAS este prezent si in lumea occidentala, dar si in cea mai umila comunitate tribala din jungla amazoniana. Nu are nicio importanta aria geografica sau limba in care se exprima acea cultura. Pe de alta parte, convingerea atractiei reciproce a contrariilor dainuie in intreaga lume pentru ca este mult mai confortabil sa crezi asa ceva.


Un experiment desfasurat de doi psihologi de la Universitatea Columbia, Paul Ingram, si Michael Morris, a implicat invitarea unui grup de directori de firma, functionari, bancheri la un cocktail, unde au fost incurajati sa-si faca noi cunostinte, sa interactioneze cu oamenii. Deloc surprinzator, majoritatea directorilor din fruntea firmelor au afirmat ca s-au straduit sa cunoasca „pe cat de multi oameni a fost posibil" si sa-si extinda „relatiile sociale". Din nefericire, nu era adevarat.


Folosind mijloace electronice de urmarire (cu acordul celor dispusi sa le poarte cu ei) Ingram si Morris au putut monitoriza toate conversatiile de la cocktail. Ceea ce-au descoperit a fost ca oamenii tindeau sa interactioneze mai mult cu cei asemanatori lor, astfel ca bancherii au conversat in cercul lor, al bancherilor, agentii de bursa cu ai lor, contabilii au discutat cu alti contabili, directorii cu alti directori.


In loc sa comunice cu strainii, oamenii din cercurile de afaceri si banci au discutat numai cu cei asemenea lor, iar ingustimea retelei lor sociale doar s-a consolidat. In plus, a intervenit si minciuna din final, servita celor doi cercetatori, privind eforturile de a-si largi reteaua sociala. Cercetatorii au comentat rezultatul experimentului in termenii urmatori:



„Interactioneaza oamenii la agape? Raspunsul este nu. Agapele sunt organizate ca sa-i elibereze pe invitati de constrangerile pre-existente ale structurii lor sociale, pentru a-i putea aborda pe necunoscuti si reusi sa-si faca noi prieteni. Fara indoiala, rezultatele testului nostru arata ca invitatii la astfel de evenimente tind sa-si petreaca timpul conversand cu acei cativa invitati pe care-i cunosteau deja."



Ceea ce-i mai rau, noteaza cei doi cercetatori, dorinta de similaritate, interactionarea numai cu cei care gandesc si se comporta similar, nu se manifesta doar la agape, cocktailuri si alte evenimente sociale. Aceasta tendinta modeleaza si lumea sociala si reteaua relatiilor personale.


Cercetatorii Angela Bahn, Kate Pickett si Christian Cranall, de la Weslley College, Kansas, au studiat relatiile sociale dintre elevii unui liceu de stat, precum si cele din scoli mai mici din zonele rurale din Kansas, ajungand la concluzia ca in loc sa profite de faptul ca au ocazia de a cunoaste oameni noi, de a-si face prieteni si profita de varietatea de personalitati, elevii prefera sa-si petreaca timpul in compania celor asemanatori lor.



„Cine se aseamana, se aduna",



spune proverbul, cu mult talc. Si in cazul studentilor Universitatii din Kansas, studentii au preferat sa foloseasca „terenul de vanatoare" oferit de campus pentru a-i cauta pe cei asemanatori lor, cu care au legat prietenii. Relatiile lor sociale, au descoperit cercetatorii, nu includeau aproape deloc persoane diferite, ca mod de gandire, conceptii si comportament, cazand cu totii sub influenta Eferctului Atractiei Similaritatii.


Atunci cand retelele sociale sunt diversificate, beneficiile existentei lor sunt substantiale. Faimoasa Stanford Business School a comandat un studiu pe aceasta tema si a concluzionat ca atunci cand investitorii se implica in relatii disimilare, acestea au rezultate in materie de inovatii de trei ori mai mari decat cele care respecta EAS, fiind mult mai „entropice" si mai „diverse", devenind o sursa cruciala pentru noi idei.


In pofida acestor date, vechile instincte sociale intra intotdeauna in actiune la stabilirea relatiilor sociale si totul ramane intr-o bula de omogenitate sociala comoda si calduta, refractara la intruziuni si incapabila sa ofere solutii surprinzatoare. Contrariile nu se atrag, este cert, insa ar trebui.