Blestemul lui Tutankamon sau crimele satanistului Aleister Crowley?

„Blestemul lui Tutankamon" a aparut pe prima pagina a ziarelor britanice intre anii ’20 – ’30, dupa ce mai bine de 20 de persoane care au participat la deschiderea camerei mortuare a faraonului, aflata in piramida din Luxor, in 1923, au murit in conditii ciudate, sase dintre ele gasindu-si sfarsitul la Londra, in circumstante bizare.

Publicul, agitat de articolele de senzatie si atmosfera sinistra care invaluia expeditia stiintifica din Egipt, condusa de arheologul Howard Carter, a atribuit decesele asa zisului „Blestem al lui Tutankamon", existand speculatii intense cu privire la capacitatile supranaturale ale vechilor egipteni. S-au scris sute de carti pe aceasta teme, vehiculandu-se tot felul de teorii care nu luau in calcul forte supranaturale.

satanistul Alesteir Crowley

Un istoric britanic, Mark Beynon, a studiat unele dovezi nepublicate inca in legatura cu decesele din randurile echipei care a deschis camera mortuara a faraonului, ajungand la concluzia ca notoriul ocultist Alesteir Crowley – considerat la acea vreme drept „cel mai ticalos om din lume" – a pus la cale o serie de crime ritualice pentru a „razbuna" deschiderea camerei mortuare si a sarcofagului faraonului, decedat la o varsta adolescentina.

Dupa analizarea rapoartelor din dosarul anchetei politiei, a jurnalelor lui Crowley (acesta-si zicea „Fiara", cu trimitere la bestia din Apocalipsa), a eseurilor acestuia si cartilor scrise de el, Beynon argumenteaza ca satanistul britanic era obsedat si de crimele comise de Jack Spintecatorul, fiind interesat sa le reproduca intr-un val de teroare pe strazile Londrei anilor ’30.

Conform cercetarilor arheologului, printre victimele lui Crowley s-ar fi numarat secretarul personal al lui Carter, capitanul Richard Bethell, gasit asfixiat intr-un club exclusivist din cartierul londonez de lux, Mayfair, tatal lui Bethell, lordul Westbury, care s-a aruncat de la etajul sapte, unde se afla apartamentul sau din St. James. Acesta tinea acolo artefacte recuperate din mormantul faraonului. Alte victime despre care Beynon afirma ca ar fi fost lichidate de Crowley au fost Sir Ernest Budge, fost custode al sectiilor de antichitati egiptene si asiriene de la British Museum, gasit mort in patul sau din Bloomsbury, si Ali Kamel Fahmy Bey, un print egiptean in varsta de 23 de ani, impuscat mortal de sotia sa, Marie-Marguerite, in hotelul Savoy, la scurt timp dupa ce acesta a fost fotografiat vizitand mormantul lui Tutankamon.

Oricat ar parea de ciudat amestecul lui Crowley si in acest caz, Mark Beynon afirma ca „Fiara" si Marie-Marguerite fusesera amanti si Crowley a pus la cale impuscarea printului. El il mai acuza pe Crowlez (mort la 1 decembrie 1947) ca a fost responsabil de moartea lui Roul Loveday, student la Oxford, in varsta de 23 de ani. A murit in aceeasi zi si la aceeasi ora cu deschiderea camerei mortuare a faraonului, dupa ce bause sangele unei pisici sacrificata de Crowley intr-un ritual satanic.

Beynon afirma ca Loveday a fost otravit. Aubrey Herbert a murit in data de 23 septembrie, 1923, la scurt timp dupa achitarea Mariei-Marguerite. Herbert, fratele vitreg al lordului Carnarvon, a murit de septicemie dupa ce o operatie dentara banala a iesit prost. Tocmai se intorsese dintr-o deplasare la Luxor. Arheologul Beynon crede ca Alesteir Crowley a fost si in spatele acestui deces, dupa ce s-a folosit tot de Marie-Marguerite pentru a-si duce planul la indeplinire. Edgar Steele a murit la 24 februarie 1930, la numai patru zile dupa decesul lordului Westbury. Steele, in varsta de 57 de ani, a murit la un spital din Londra dupa o operatie banala, la stomac. Era insarcinat cu supervizarea artefactelor egiptene de la British Museum.

Crowley a fost fondatorul propriei sale religii, Thelema, bazata pe cea a Egiptului antic. Se credea profet al unei noi ere a libertatii personale, controlat de zeul egiptean Horus. Mark Beynon crede ca Alesteir Crowley a considerat excavarile lui Carter din Luxor drept un sacrilegiu. El afirma ca „Fiara" ar fi responsabila de sase-sapte crime, toate la Londra, si nu „Blestemul lui Tutankamon".