Ce trebuie sa stim despre Distonia neuro-vegetativa

Detalii

CategoriiSanatate
TaguriMedicina, Timisoara
Ultima actualizareLuni 7 mai 2018
Vizualizari3647

Voteaza & Distribuie

Descriere

Distonia neuro-vegetativa

Distonia neuro-vegetativa este o asociere de simptome provocate de dezechilibrul sistemului nervos vegetativ - componenta sistemului nervos responsabila de reglarea activitatii organelor interne. Forma de nevroza intalnita mai ales la femei, cu precadere in intervalul de varsta de 20-30 de ani, distonia neuro-vegetativa poate afecta femei si barbati de orice varsta.

Simptomele caracteristice distoniei neuro-vegetative sunt palpitatiile – perceperea suparatoare a batailor inimii, fie prin intensitate neobisnuita, fie printr-un ritm neregulat: batai puternice ale inimii ori, din contra, batai prea slabe, insotite de senzatia ca inima s-a oprit, uneori frecventa cardiaca crescuta, alteori batai cardiace care apar mai devreme sau mai tarziu decat ar trebui.





Desi suparatoare, rareori palpitatiile sunt cauzate de o afectiune cardiaca ingrijoratoare; trebuie stiut ca toate persoanele sanatoase prezinta uneori tulburari minore ale ritmului cardiac, dar nu le sesizeaza, intrucat sistemul nervos „constient" nu este de obicei informat asupra activitatii inimii.

Alte simptome tipice ale distoniei neuro-vegetative sunt intepaturile precordiale; acestea sunt bine localizate, cat un varf de deget, ascutite, ca o impunsatura de ac sau ca un junghi, si se „muta" din loc in loc; dureaza una sau cateva secunde si de obicei nu sunt semnul unei suferinte cardiace, asa cum de multe ori sunt gresit interpretate.

Palpitatiile si intepaturile precordiale pot fi frecvent insotite de o multitudine de alte simptome care caracterizeaza distonia neuro-vegetativa: senzatia de nod in gat, dureri abdominale, greata, cefalee, ameteala, senzatie de teama, tremuraturi, nervozitate, oboseala, frisoane alternand cu senzatia de caldura, senzatia lesinului iminent, furnicaturi ori arsuri la nivelul bratelor, degetelor, buzelor sau fetei. Este, din pacate, o greseala frecventa si fara sorti de izbanda sa incercam sa tratam fiecare dintre aceste manifestari, ignorand cauza lor.

Care este explicatia aparitiei acestora?

Organismul uman este astfel constituit incat, de obicei, n-ar trebui sa percepem activitatea organelor interne. Partea „constienta" a creierului nostru nu primeste in mod curent informatii de la stomac, inima, plamani sau intestine – de aceea, in general, nu constientizam faptul ca respiram, ca ne bate inima, ca digeram alimentele etc. De aceste procese interne se ocupa un numar imens de neuroni raspanditi atat in creier, cat si in tot organismul, care impreuna formeaza sistemul nervos vegetativ.

Perceperea activitatii organelor interne survine in doua situatii: o prima varianta e atunci cand exista o suferinta reala a acestora, cum ar fi ingreunarea respiratiei intr-o infectie pulmonara, durerile lombare din unele boli renale sau durerile abdominale in caz de ulcer ori indigestie. Paradoxal, constientizarea activitatii organelor interne apare de cele mai multe ori in lipsa unei boli „organice" (reale), si se explica prin interferenta activitatii sistemului nervos vegetativ cu partea constienta a creierului. Cauzele acestei situatii, responsabile de aparitia simptomelor distoniei neuro-vegetative, sunt oboseala excesiva, emotivitatea crescuta, anxietatea sau stresul psiho-emotional.

Distonia neuro-vegetativa e insotita in mod constant de scaderea concentratiei calciului in sange, motiv pentru care a mai fost numita si „lipsa de calciu". De altfel, multa vreme s-a crezut ca hipocalcemia este chiar cauza acestei stari, de unde ideea tratamentului cu pastile sau injectii pe baza de calciu. S-a constatat ulterior ca scaderea nivelului calciului nu este cauza, ci efectul distoniei neuro-vegetative, avand ca mecanism hiperventilatia si alcalinizarea pH-ului sangelui, ceea ce conduce la o aparenta reducere a concentratiei sanguine a calciului. Astfel se explica esecul tratamentului distoniei neuro-vegetative cu medicamente continand calciu.

Articol furnizat de: Policlinica Complemed Timisoara