Boboteaza

Boboteaza sau Botezul Domnului este o sarbatoare crestina care celebreaza botezul domnului Iisus Hristos in apele Iordanului. Se sarbatoreste pe 6 ianuarie, cu o zi inainte de Sfantul Ioan Botezatorul sau Sarbatoarea Sanzienelor. Traditional, Boboteaza marcheaza sfarsitul sarbatorilor de iarna si, pentru ca este plasata temporal in cea mai friguroasa luna din an, a dat nastere expresiei "gerul Bobotezei".

Boboteaza marcheaza botezul Fiului Domnului in apele Iordanului

Sarbatoarea este strans legata de figura lui Ioan Botezatorul, cel care ii indemna pe credinciosi la pocainta intru venirea Domnului Iisus Hristos pe pamant. Ioan ii boteza pe credinciosi, nu inainte ca acestia sa-si marturiseasca pacatele, si propovaduia venirea Fiului Domnului care, spunea Ioan, ii va boteza pe oameni cu Duh Sfant si foc.

Iisus Hristos a venit din Galileea pentru a fi botezat de Ioan in apele Iordanului, iar Biblia povesteste cum cerurile s-au deschis iar Duhul Sfant s-a pogorat din dazduh sub forma unui porumbel si a zis "Acesta este Fiul meu cel iubit, intru Care am binevoit. Pe Acesta sa-L ascultati."

Botezul Domnului in apele Iordanului semnifica moartea si invierea acestuia intr-un om nou, intru Dumnezeu. Se spune ca cele trei scufundari in apa practicate la botezul copiilor amintesc de cele trei zile petrecute de Iisus Hristos in mormant. Boboteaza este una dintre cele mai mari sarbatori crestine, alaturi de nasterea, invierea si inaltarea Domnului.

Traditia face ca, de ziua Bobotezei, preotii sa oficieze doua slujbe de sfintire a apei. Prima slujba este savarsita cu o zi inaintea Bobotezei, iar agheasma rezultata este folosita la sfintirea caselor credinciosilor. Chiar in ziua de 6 ianuarie se oficiaza ce-a de-a doua sluba, mai mare ca amploare, in cadrul careia se sfinteste Agheasma Mare, din care credinciosii iau acasa in recipiente pentru a o folosi pe tot parcursul anului.

De Boboteaza, preotii oficiaza slujba de sfintire a apei

Agheasma se pastreaza intr-un recipient curat si bine inchis si se bea dimineata pe stomacul gol in orice zi a anului, chiar si la sarbatori sau in timpul postului. Singura exceptie o face Sfanta Impartasanie, situatie in care agheasma se bea dupa oficierea impartasaniei, dar inaintea de primirea anafurei. Agheasma nu se bea direct din sticla, tocmai pentru a se pastra timp indelungat. Daca sunt respectate aceste reguli, apa sfinta ramane proaspata mai multi ani.

Si bolnavii pot consuma agheasma dimineata pe stomacul lor, fiindu-le benefica prin puterea tamaduitoare si curatitoare a acesteia. La fel, si casa poate fi sfintita si purificata prin stropirea cu agheasma de-a lungul intregului an.

Credinciosii vin la biserica pentru a lua agheasma

Desi cunoastem mai degraba traditiile de Craciun, este bine sa ne familiarizam si cu cele de Boboteaza. In paralel cu faptul ca marcheaza cea mai infrigurata perioada a anului, Boboteaza este o sarbatoare dedicata purificarii apelor in general. Preotii savarsesc slujbe de sfintire a apelor raului, la sfarsitul carora arunca o cruce in apa. Aruncarea crucii este un simbol religios al purificarii acesteia in valtoarea apelor curgatoare. Credinciosii curajosi se arunca in apa iar cel care gaseste crucea va avea un an bun, aflat sub semnul norocului si prosperitatii.

De Boboteaza, credinciosii curajosi se arunca in apa dupa cruce iar cel care o gaseste are noroc tot anul

O alta traditie de Boboteaza este asezatul busuiocului sub perna, pentru ca tinerele fete sa-si viseze ursitul. In seara de dinaintea sarbatorii Botezului Domnului, fetele nemaritate trebuie sa-si puna sub perna un fir de busuioc, iar noaptea il vor visa pe cel care se vor casatori. La fel, traditia spune ca, in seara ajunului Bobotezei, tinerele pot lasa doua lumanari aprinse plutind intr-un vas cu apa. Daca lumanarile se apropie si se ating, este semn ca barbatul care s-a strecurat in sufletul acelei fete va fi odata sotul ei iar cei doi for intemeia o familie fericita.

Tot tinerii obisnuiesc de Boboteaza sa faca un foc mare, in jurul caruia sa petreaca si sa danseze. Cand focul se stinge dar jaratecul este inca aprins, baietii sar peste el pentru a se purifica, pentru a alunga spiritele rele si pentru ca pacatele sa se stearga.

De Boboteaza, spalatul este interzis cu desavarsire. Orice zi de sarbatoare interzice, de fapt, spalatul si muncile casnice, insa de Boboteaza cu precadere nu este permis sa speli, nici macar cu masina de spalat. Se zice ca cei care spala rufele de Boboteaza murdaresc apele si atrag asupra lor duhurile rele.

Spalatul este interzis de Boboteaza pentru ca murdareste apele

Un alt lucru interzis de Boboteaza este sa arunci agheasma sau sa o spurci. Nu se vorbeste de rau la adresa apei sfintite, nu se ia in deradere si nu se murdareste intentionat continutul recipientelor.

De Boboteaza nu se vorbese urat, nu se pomesc si nu se invoca duhurile rele sau necuratul, pentru ca sunt practici care contravin exact spiritului sarbatorii, acela de purificare, de spalare si de alungare a tuturor relelor din viata credinciosilor.