Adrenalina, hormonul situatiilor de urgenta

Hormonul epinefrina, cunoscut si sub numele de adrenalina, este un fluid eliberat de glanda suprarenala. Acesta joaca un rol important in incercarea organismului de a reactiona in situatii de urgenta. Adrenalina actioneaza ca un neurotransmitator. Un neurotransmitator transfera si reglementeaza semnale intre neuroni si alte celule ale corpului. Raspunsul „fight-or-flight" al corpului este initiat de secretia de epinefrina. Sistemul nervos simpatic, o subdiviziune a sistemului nervos autonom, este responsabil pentru generarea raspunsului.

efectul adrenalinei

Epinefrina a fost descoperita de catre chimistul Takamine Jokichi din Japonia in anul 1900. Interesant, acelasi hormon a fost descoperit si de catre asistentul sau Keizo Uenaka. Izolarea si purificarea epinefrinei a fost efectuata de catre acestia in anul urmator. Au fost utilizate pentru acest proces glandele suprarenale ale unei vaci. In 1904, Friedrich Stolz a produs epinefrina artificial. Epinefrina este secretata sau declansata in anumite situatii, mai ales in stare de excitare sau stres. Excitarea ce duce la secretia de adrenalina poate fi atat de natura pozitiva cat si negativa. Anumiti factori externi, cum ar fi poluarea sonora sau luminile stralucitoare pot ridica, de asemenea, nivelul de adrenalina din organism.

Multe actiuni au loc dupa ce adrenalina este eliberata in organism. Furnizarea de oxigen si glucoza in muschi si creier incepe sa creasca. Exista o crestere in ce priveste riscul producerii unui accident vascular cerebral si creste ritmul cardiac. Volumul unui accident vascular cerebral se refera la volumul sau cantitatea de sange pompat de catre un ventricul in cadrul unei batai de inima. Secretia de epinefrina conduce spre dilatarea pupilelor si constrictia arteriolelor prezente in piele. Cresterea nivelului de zahar in sange este alta consecinta a secretiei de adrenalina. Aceasta suprima, de asemenea, functionarea sistemului imunitar. Procesul de functionare al sistemului digestiv ia si acesta o pauza.



Noradrenalina sau norepinefrina, un hormon similar cu epinefrina este de asemenea eliberat atunci cand creste nivelul de stres. Principala diferenta intre epinefrina si norepinefrina este ca epinefrina este responsabila pentru controlul tuturor tesuturilor corpului in timp ce norepinefrina detine controlul acelor parti ale creierului care sunt responsabile pentru relatia corp-minte si actiunile de raspuns. Valorile crescute ale norepinefrinei sunt asociate cu anxietate, stres, tensiune arteriala crescuta si hiperactivitate. Nivelurile scazute ale noradrenalinei pot cauza un nivel scazut de energie, lipsa de concentrare si motivatie. Atat epinefrina cat si norepinefrina ajuta la reglarea atentiei, concentrarii mentale, excitarii si cognitiei.

Receptorii adrenergici functioneaza ca mediatori intre hormonul epinefrina si partile corpului. Epinefrina activeaza "calea de semnalizare inozitol-fosfolipide". Fosforilarea de glicogen si fosforilaza kinazei incepe cu aceasta activare. Fosforilaza activeaza in continuare o enzima numita fosforilaza glicogen. Enzima actioneaza ca un catalizator in procesul de glicogenoliza. Procesul are ca rezultat productia de glucoza.

Secretia de epinefrina este controlata in totalitate de sistemul nervos central. Sistemul nervos simpatic si hormonul adrenocorticotrop joaca un rol important in sinteza epinefrinei.

Epinefrina este utilizata in spray-uri nazale si in diferite terapii. Hormonul poate fi injectat in muschi, vene si, de asemenea, in coloana vertebrala.



Termenul "narcoman de adrenalina" este utilizat in America pentru a descrie persoanele care se bucura de activitati stresante, care elibereaza epinefrina. Adrenalina ii "inalta" pe acestia. Astfel, practicarea activitatilor extreme precum sporturi de aventura se poate transforma intr-o dependenta pentru aceste persoane.

Exista multe efecte adverse ale epinefrinei, care sunt observate atunci cand aceasta este utilizata medical de catre copii si adulti. Ce s-ar putea intampla cu corpul nostru odata ce doza de epinefrina este consumata?



* Reactiile adverse ale epinefrinei la copii ar putea fi paloare, transpiratie excesiva, nervozitate si batai de inima mai rapide.

* Poate creste tensiunea arteriala si nivelul de glucoza din sange si este posibil sa aveti, de asemenea, dureri de cap, greata si chiar sa vomitati.

* Reactii adverse dentare ale epinefrinei apar atunci cand epinefrina este un constituent al unui produs dentar utilizat pentru profilaxie. Aceasta poate provoca necroza tesutului local sau toxicitate sistemica.

* Reactii adverse racemice ale epinefrinei includ palpitatii, simptome de tahicardie, anxietate, tremuraturi, hipertensiune arteriala si dureri de cap.

* Aritmia si edemul pulmonar pot fi, de asemenea, unele dintre reactiile adverse ale epinefrinei, care sunt observate frecvent atunci cand este aceasta este administrata in cantitati suplimentare.

* Hemoragia cerebrala poate fi si aceasta unul din efectele secundare, dar este foarte putin probabila, fiind efectul secundar cel mai extrem care poate aparea.



Epinefrina este un hormon important, necesar pentru buna functionare a organismului nostru. Acesta ajuta la combaterea stresului experimentat de catre organism si transmite semnale sistemului nervos pentru a actiona imediat. Actionarea rapida in situatii de urgenta este posibila pentru ca hormonul ajuta la generarea de energie sub forma de glucoza. Astfel, se poate spune ca epinefrina este unul dintre fluidele vitale necesare vietii.