Anxietatea și atacul de panică: diferența majoră

Detalii

CategoriiSanatate
Tagurianxietate
Ultima actualizareMarti 7 februarie 2023
Vizualizari952

Voteaza & Distribuie

Descriere

Anxietatea ori îngrijorările privind viitorul

Tot mai mulți oameni suferă acum de anxietate, acea tulburare care poate apărea atunci când se declanșează o temere (justificată sau nu) că se va întâmpla ceva rău. Această stare de frică este mult amplificată față de un sentiment normal de teamă sau îngrijorare referitoare la viitor. Anxietatea este indisolubil legată de stres, flagelul epocii contemporane. Pe lângă sentimentele de teamă și îngrijorare pe care persoanele anxioase le încearcă, există adesea și simptome fizice specifice, în rândul cărora tensiunea musculară este vedeta. În lista de simptome anxietate la loc de cinste este frica. (Intră pe site-ul clinica-hope.ro pentru a vedea enumerarea completă).

Manifestarea fricii în anxietate este diferită de un atac de panică așa cum îl înțeleg psihologii, care reprezintă un simptom al tulburării de panică, o tulburare psihică distinctă. În cazul fricii prezente în anxietate, aceasta este adesea legată de un eveniment sau de o situație specifică, deși mai există și unele excepții în care declanșatorul temerii nu este întotdeauna clar definit. La un atac de panică clasic de cele mai multe ori motivația lipsește, iar simptomele sunt cu mult mai dure decât dacă vorbim de frica ce face parte dintre simptomele anxietății. Cu toate acestea, dacă nivelul de stres alimentează anxietate un timp prea îndelungat, efectele asupra unei persoane pot să fie devastatoare. Atât tulburarea de panică, cât și anxietatea pot implica aparent aceleași lucruri: frică foarte mare, bătăi rapide ale inimii, amețeli, dureri în piept, modificarea respirației și gânduri iraționale.

Ai frici nejustificate? Mergi de urgență la un specialist pentru un diagnostic corect și tratament

Cu toate acestea, cine suferă de atacuri de panică poate ajunge într-o stare limită în care poate crede că va muri. Un atac de panică poate să apară și fără niciun fel avertisment al organismului, ca din senin, motiv pentru care nici nu există vreo modalitate de prevenire. Se poate întâmpla oricând, chiar dacă persoana în cauză este liniștită sau, din contră, într-o stare de solicitare, în stare trează sau când aceasta doarme.

De obicei spaima nu are o cauză evidentă și, chiar dacă aceasta poate fi depistată, nivelul fricii este mult disproporționat în ceea ce privește declanșatorul, comparativ cu teama pe care ar putea să o resimtă o persoană care nu are atacuri de panică. Mai mult decât atât, spre deosebire de ceea ce se petrece din punctul de vedere al fricii cu o persoană anxioasă, de cele mai multe ori atacul de panică respectiv nu are nicio legătură directă cu o anume situație. Tocmai din acest motiv, ajutorul medical este necesar, spre deosebire de frica unei persoane anxioase care, prin diferite metode specifice poate să fie mult mai ușor ținută sub control.

Diferențe există și cu privire la durata pe care care se întinde starea de teamă exagerată. În anxietate frica, tocmai pentru că este în conexiune de cele mai multe ori cu o situație specifică (drobul de sare din povestea românească!) are tendința ca să se amplifice pe măsură ce trece timpul, dacă o rezolvare nu apare. Un atac de panică însă începe brusc, simptomele acestuia tind ca să crească puternic după 10 minute până ating un maxim al intensității și de obicei scad după jumătate de oră, chiar dacă ecourile acestei stări extrem de neplăcute pot dura chiar mai mult de 30 de minute.

În schimb, în cele mai multe cazuri, anxietatea nu are un astfel de ritm de creștere, dar unele persoane extrem de anxioase pot chiar să experimenteze stări care se pot confunda cu atacurile de panică din punctul de vedere al gravității și/sau duratei. O persoană cu tulburări de panică poate avea anxietatea că va suferi un atac de panică. Însăși incertitudinea dacă va avea sau nu un atac sau când va avea loc poate provoca anxietate între atacuri.

În cazul unei persoane cu tulburare de panică, anxietatea poate declanșa un atac. Teama de a suferi un atac de panică poate afecta comportamentul unei persoane și capacitatea ei de a efectua activitățile curente cele mai simple. S-a demonstrat că psihoterapia, precum ar fi terapia cognitiv-comportamentală sau terapia psihodinamică, scade semnificativ anxietatea. În unele cazuri, chiar și tratamentul cu medicamente antidepresive prescrise de psihiatru poate fi adecvat.

Pentru detalii și tratament apelați cu încredere la Clinica Hope.