Contact
Facebook
Twitter
RSS
BlueSugar, la 29 January 2012 - 12:45 AM, a spus:
Cat despre viziunile care vor urma despre adevar...al cui adevar?Ca nu este universal valabil.
Adevarul fizic, de genul: "Gravitatia atrage toate corpurile spre Pamant."
The Unknown, la 29 January 2012 - 01:36 AM, a spus:
Ai creat o mare confuzie ca cine porneste pe atitea carari deodata nu va ajunge foarte departe si pentru asta nu trebuie multa filozofie.
E nevoie de pornitul pe mai multe carari pentru a explica ce e constiinta. Nu e un fenomen simplu care sa fie explicat doar pe baza unei singure idei. E nevoie de mai multe notiuni despre cum trebuie privita lumea defapt, pentru a putea intelege ce e constiinta.
InPing, la 29 January 2012 - 10:17 AM, a spus:
Ce e spiritual in a-ti fi frig, sau foame sau...Cred ca te refereai la acele senzatii care provin din activitatile cerebrale denumite constient,subconstient,inconstient.
Da, prin existenta spirituala ma refer la toate senzatiile/sentimentele/gandurile pe care le traim. Nu are nicio legatura cu vreo divinitate sau cu cine stie ce alte lucruri pe care le fac calugarii budisti, etc.
InPing, la 29 January 2012 - 10:17 AM, a spus:
Mergand pe logica asta, deducem ca si obiectele au senzatii (la nivelul primitiv de care spui) si impingand teoria in chimie, ne intrebam cam ce senzatii apar la gazele inerte sau elementele radioactive
Exact. Constiinta e peste tot. Doar ca nu e organizata. In natura e ca si firele de nisip pe o plaja de exemplu, e doar ceva vag. Dar in creierul nostru ea e structurata in anumite moduri si astfel avem parte de toate acele trairi complexe.
Indigo 1, la 29 January 2012 - 03:21 PM, a spus:
Suntem ceea ce gandim, tot ceea ce suntem ia nastere din gandurile noastre, cu gandurile noastre construim lumea si suntem inconjurati de ceea ce proiectam cu mintea in lumea exterioara - sentimente, impresii, decizii,actiuni etc - toate sunt reflectate asupra mediului din jurul nostru, asupra celorlati si implicit asupra noastra.
Scuze Indigo 1, dar acesta nu este un topic de cuvinte frumoase, ci un topic in care se incearca o explicatie fizica a ceea ce suntem noi/ce este sufletul nostru.
Celor carora nu le-am raspuns, am facut-o pentru ca sper sa intelegeti mai bine la ce ma refer din urmatoarele explicatii.
Sa incercam sa reflectam asupra felului in care sunt formate sentimentele noastre. Sa luam mai intai ca analogie, cazul corpului fizic. Tot ce avem in natura sunt protonii, neutronii si electronii. (Fireste ca lucrurile sunt un pic mai complexe de atat, dar pentru explicatiile de fata, o sa ne limitam la aceste caramizi ale naturii). Putem privi aceste particule ca simple sfere. Daca nu le-ai cunoaste si celelalte proprietati, te-ai putea gandi: "Ce pot eu sa fac cu niste sfere ? Nimic." Dar aceste sfere avand si alte proprietati, ajung sa se combine in moduri din ce in ce mai complexe. Mai intai creeaza atomi. Apoi atomii se combina intre ei si formeaza molecule, si tot asa, pana cand pe neasteptate te trezesti cu o faptura care seamana a om. Vezi atatea mecanisme intr-un om, incat pare greu de crezut ca totul e format din 3 sfere.
Acelasi proces se intampla si in cazul sufletului. Aceste particule elementare, pe langa proprietatile fizice, au si proprietati spirituale. Ele nu au doar sarcina electrica pentru a se atrage una pe alta si a forma atomi, molecule, etc., ci au si suflet elementar. Un atom singur simte ceva foarte primitiv. O molecula simte ceva mai mult. Cand lucrurile ajung la nivelul creierului, deja apar sentimentele pe care cu totii le recunoastem, cum ar fi iubirea, ura, fericirea, tristetea, etc., cat si celelalte senzatii: vazul, auzul, gustul, etc. Un alt sentiment ce apare e ratiunea. Absolut tot ceea ce simtim, este format din sufletele elementare ce le au particulele, suflete elementare ce in creier sunt organizate in moduri complexe. La fel cum si toata diversitatea fizica din jurul nostru e formata din doar 3 particule elementare, la fel si diversitatea spirituala din sufletul nostru e formata din sufletele elementare ale particulelor.
Acum sa abordam problema lipsei liberului arbitru. Ce se intampla cand amesteci NaOH cu HCl ? In acest exemplu fizic, intervin proprietatile fizice ale moleculelor, respectiv sarcinile electrice, care descompun cele 2 substante si le recompun, rezultand NaCl si H2O. Au vrut cele 2 substante sa reactioneze in acest mod pentru a da respectivul rezultat ? Nicidecum. Au fost doar legile fizicii, care s-au jucat cu moleculele asa cum au vrut ele. Dar oare ce se intampla cu procesele spirituale ? NaOH si HCl au si ele suflet. Deci nu va ganditi la tipul de suflet pe care il avem noi. Ele nu simt nici pe departe ce simtim noi. Ele sunt foarte primitive. Dar ceva tot simt. Sa zicem ca acel ceva ar fi similar iubirii. Deci cand NaOH si HCl se combina, ele simt iubire. Simt asta pentru ca asa au vrut ele ? La fel ca si in cazul fizic, raspunsul este: nu. Ci simt fix acest sentiment, fix iubire, pentru ca asa le ordona legile fizicii. La fel cum fizic, rezulta NaCl si H2O, la fel si spiritual rezulta iubire. Aceste senzatii sunt nimic mai mult decat proprietati ale particulelor. Singura diferenta dintre ele si sarcina electrica de exemplu, e ca sarcina electrica e o proprietate fizica (are existenta fizica), iar senzatia e o proprietate spirituala (are existenta spirituala).
Acum nu trebuie decat sa extrapolati aceste simple exemple la complexitatea noastra fizica, in special la complexitatea creierului si veti realiza ca fiecarei reactii fizice complexe din creier ii va corespunde o reactie spirituala complexa. Astfel noi simtim diferitele sentimente/senzatii/ganduri/etc. Deoarece sunt complexe, apare iluzia ca ar fi ceva mai mult decat sunt. Dar sunt doar fenomene ale naturii. Cand decizi: "Eu ma duc la cea mai apropiata intersectie sa reflectez asupra liberului arbitru.", nu tu ai decis asta. Ci procese foarte complexe in creier, au creat bucata cu bucata acest gand si i-au inspirat senzatia ca ti-ar apartine. Dar au fost doar procese automate conduse de legile fizicii. Fiecare litera, cuvant pe care ai impresia ca tu le-ai gandit, au fost formate pas cu pas de catre procese automate din creierul tau.
Va urma. Intre timp astept intrebari daca aveti ceva nelamuriri.
LE: Ca sa accentuez cele spuse si sa ma folosesc si de ideea: creier = aparat de decodificat sentimente, o sa spun urmatoarele: Fiecarui proces fizic ii corespunde un proces spiritual. Creierul transpune fiecare proces fizic ce are loc in interiorul lui, in proces spiritual. Un alt fel de a privi lucrurile: fiecare proces fizic, are atasat un proces spiritual. E o corespondenta de 1-1 intre procesele fizice si procesele spirituale. Cum fiecare proces fizic se intampla pe baza legilor fizicii, automat si fiecare proces spiritual se va intampla pe baza legilor fizicii. Ceea ce ne induce pe noi in eroare si ne face sa credem ca avem liber arbitru este insasi senzatia ca avem liber arbitru si in plus, senzatia ca ne simtim vii. Dar tocmai asta e si ideea. Lucrurile pe care le simtim au existenta spirituala, care e cu totul altceva fata de existenta fizica. La fel cum vezi o masinarie complexa (ce are existenta fizica) cum functioneaza intr-un anumit mod, la fel si constiinta noastra functioneaza intr-un anumit fel. Diferenta e ca in cazul constiintei e vorba de existenta spirituala. Si desi am tinde sa credem ca existenta spirituala are liber arbitru, doar pentru ca se simte altfel decat existena fizica, nu e deloc asa. Sunt doar forme diferite de existenta. Dar altfel, toate urmeaza legile fizicii.
Aceasta postare a fost editata de Abc2009ro: 29 January 2012 - 05:21 PM
