[Fiero]

Nu stiu daca am ales tocmai aria potrivita. In caz ca nu-i asa, as ruga ca un moderator sa mute topicul acolo unde-i e locul.


Dragostea nu-i decat o momeala cu care genele ne atrag pentru a-si urma scopul, respectiv pentru a-si asigura multiplicarea şi continuitatea. Suntem atrasi de persoane cu gene CMH (gene implicate in apararea imunitara a organismului ce contin molecule care joaca un rol important in recunoasterea celulelor si substanţelor proprii organismului, diferentiindu-le de cele straine) cat mai diferite de ale noastre. Istetele de ele vor sa se asigure ca posesorii lor vor da nastere unor urmasi cat mai sanatosi ceea ce le asigura, prin urmare, ca vor trai cat mai mult posibil. Ca sa realizam ce poate urma combinarii intre gene asemanatoare e de ajuns sa ne gandim la copiii rezultati din relatii consangvine, acestia se nasc deseori cu debilitate fizica sau/si psihica.
Nu ne indragostim de cineva pt. ca ne satisface gustul estetic, nu ne indragostim de cineva pt. ca ne impresioneaza cu iscusimea mintii sale, nu ne indragostim de cineva pt. ca are sufletul bun, genele CMH isi fac treaba linistite, fara sa tina seama de nevoile si cerintele celorlalte gene, de-aia ne trezim adesea ca, dupa ce ni se ia valul indragostirii de pe ochi, avem in fata un om care nu ne mai spune nimic, ba, dimpotriva, ne enerveaza, ca avem in fata noastra o persoana cu care nu avem preocupari comune, interese comune, ce s-o mai lungesc, o persoana mult diferita ori foarte diferita de noi. Si-apoi incepem sa ne batem cu pumnii in cap, la figurat (e posibil si la propriu), sa ne condamnam ca am fost chiori si lipsiti de ratiune, cand noi n-am facut altceva decat sa urmam un program creat in asa fel incat sa fie greu sa i ne sustragem, pana la urma, creat spre binele nostru, normal ( chiar daca binele asta nu se pliaza intotdeauna pe dorintele noastre), creat pt. a obtine perpetuarea.

Daca genele ne momesc, oxitocina este hormonul care constituie liantul unei relatii, contribuind la cimentarea acesteia. Apropierea dintre oameni, prin toate formele ei de manifestare (atingeri, mangaieri, sarutari, sex etc.) duce la stimularea acelei zone a hipotalamusului responsabila de producerea oxitocinei, denumita hormonul atasamentului. El este acela care ne tine ancorati unul de celalalt, iar ancorarea constanta are, in timp, drept rezultat fidelitatea. Prin urmare, fidelitatea nu tine de alegerea noastra, ci e dictata de un hormon la cheremul caruia suntem. Putem atunci sa ne simtim indreptatiti sa-i blamam, sa-i condamnam, pe aceia care au hipotalamusul dereglat sau stricat, incapabil sa produca oxitocina in cantitati suficiente sau incapabil sa o produca? Daca exista si hipotalamusuri greu de sensibilizat sau insensibile la apropiere, e de mirare ca posesorii acestora se transforma-n fluturasi si fluturite si zburda din floare-n floare?

[Athmy]

titlul nu e bun

[Renaissance'91]

Ai studiat ceva biologie moleculara

Nu stiu daca e bine sa cadem pe mana determinismului genetic, riscam sa inlaturam si portiunea aia mica de liber arbitru pe care o avem. Putem face alegeri, chiar daca sunt constranse. Fidelitatea nu e mereu ceva determinat hormonal, sunt oameni care chiar aleg sa fie fideli. Chiar si dupa ce fluturasii dispar.
Eu sunt pentru responsabilitate. Infidelitatea nu inseamna neaparat sa te culci cu altcineva, inseamna in primul si primul rand, minciuna. Minciuna spusa persoanei pe care cica o iubesti. De ce sa inseli, cand iti poti alege relatia pe care o vrei, si sa lasi pe omul de langa tine sa-si vada de viata ? Nu e asta egoism si ipocrizie ? Eu cred ca da.

[nu vreau]

Da' cine-a zis ca gena musai se contrazice cu iubirea si cu sufletul? Sunt planuri de manifestere concentrice. Faptul ca exista gena si stim de ea, nu face sa dispara restul.

[Athmy]

Typhon, la 28 January 2012 - 09:54 PM, a spus:

Ai studiat ceva biologie moleculara

Nu stiu daca e bine sa cadem pe mana determinismului genetic, riscam sa inlaturam si portiunea aia mica de liber arbitru pe care o avem. Putem face alegeri, chiar daca sunt constranse. Fidelitatea nu e mereu ceva determinat hormonal, sunt oameni care chiar aleg sa fie fideli. Chiar si dupa ce fluturasii dispar.
Eu sunt pentru responsabilitate. Infidelitatea nu inseamna neaparat sa te culci cu altcineva, inseamna in primul si primul rand, minciuna. Minciuna spusa persoanei pe care cica o iubesti. De ce sa inseli, cand iti poti alege relatia pe care o vrei, si sa lasi pe omul de langa tine sa-si vada de viata ? Nu e asta egoism si ipocrizie ? Eu cred ca da.

adevarat, nu suntem niste lilieci orbecaind prin pesteri

[i0an]

P r o z a c, la 28 January 2012 - 09:45 PM, a spus:

Atunci, rar, cand omul intalneste un context favorabil, intelege ca, ceea ce a facut in viata, a avut loc, deoarece altfel nu ar fi fost el insusi.
Ce-i drept, e foarte posibil ca, niciodata sa nu avem ocazia de a ne rataci intr-un asemena "context" al trairii.

[Naeema]

P r o z a c, la 28 January 2012 - 09:45 PM, a spus:

Daca genele ne momesc, oxitocina este hormonul care constituie liantul unei relatii, contribuind la cimentarea acesteia. Apropierea dintre oameni, prin toate formele ei de manifestare (atingeri, mangaieri, sarutari, sex etc.) duce la stimularea acelei zone a hipotalamusului responsabila de producerea oxitocinei, denumita hormonul atasamentului. El este acela care ne tine ancorati unul de celalalt, iar ancorarea constanta are, in timp, drept rezultat fidelitatea. Prin urmare, fidelitatea nu tine de alegerea noastra, ci e dictata de un hormon la cheremul caruia suntem. Putem atunci sa ne simtim indreptatiti sa-i blamam, sa-i condamnam, pe aceia care au hipotalamusul dereglat sau stricat, incapabil sa produca oxitocina in cantitati suficiente sau incapabil sa o produca? Daca exista si hipotalamusuri greu de sensibilizat sau insensibile la apropiere, e de mirare ca posesorii acestora se transforma-n fluturasi si fluturite si zburda din floare-n floare?

Fidelitatea este o alegere. De asta sunt convinsa 100%. Da pot fi blamati in buna constiinta cei care inseala. De partenerii lor bineinteles. Asta-i culmea acum, sa gasim justificatie bio-chimica comportamentului si alegerilor lor.
Cum ai reactiona tu daca partenerul tau ti-ar spune intr-o buna zi...draga mea, te-am inselat cu tot cartierul si jumate din judet si cu sora'ta dar iarta-ma ca sunt deficient hormonal ?
Poate industria farmaceutica ar trebui sa se puna pe produs medicamente anti-cheating si sa le cheme Para(cheat)oral.

Typhon, la 28 January 2012 - 09:54 PM, a spus:

De ce sa inseli, cand iti poti alege relatia pe care o vrei, si sa lasi pe omul de langa tine sa-si vada de viata ? Nu e asta egoism si ipocrizie ? Eu cred ca da.

Este.

Aceasta postare a fost editata de Naeema: 28 January 2012 - 10:20 PM

[Athmy]

temporary insanity, se practica

daca am fi in jungla s-ar aplica legea junglei

[Fiero]

i0an, la 28 January 2012 - 10:08 PM, a spus:

Atunci, rar, cand omul intalneste un context favorabil, intelege ca, ceea ce a facut in viata, a avut loc, deoarece altfel nu ar fi fost el insusi.
Ce-i drept, e foarte posibil ca, niciodata sa nu avem ocazia de a ne rataci intr-un asemena "context" al trairii.

Aha! Ceea ce-am vrut eu sa se inteleaga din ceea ce-am postat este c-ar trebui sa privim mai relaxati dragostea, pur si simplu sa ne bucuram de ea daca avem parte si-atat, si ca ar trebui sa nu ne mai grabim sa aruncam cu pietre-n infideli.
Si, da, cred ca e foarte posibil sa existe oameni care n-au avut si n-o sa aiba parte-n viata lor de dragoste.

Aceasta postare a fost editata de P r o z a c: 28 January 2012 - 10:18 PM

[Renaissance'91]

Naeema, la 28 January 2012 - 10:15 PM, a spus:

Fidelitatea este o alegere. De asta sunt convinsa 100%. Da pot fi blamati in buna constiinta cei care inseala. De partenerii lor bineinteles. Asta-i culmea acum, sa gasim justificatie bio-chimica comportamentului unor ...inselatori.

In ultimul timp determinismul castiga tot mai mult teren. Poate din cauza modului pesimist si iresponsabil de-a fi al omului modern. Determinism si liber arbitru pot fi privite in orice, depinde de fiecare in ce vrea sa creada. Tot mai des se gasesc justificari de genul asta pentru tot felul de lucruri josnice. Cam urata directia pe care se merge.