Contact
Facebook
Twitter
RSS
Povestea vieti mele este cam lunga si sper sa nu va plictiseasca....
Lucrurile incep cam asa de mic m-am simtit singur pentru ca copii de la bloc nu imi erau prieteni pentru ca eu eram slab.....iar familia inafara de mama care tine si a tinut la mine nu am simtit aproape pe nimeni "tata" de cand eram mic il favoriza pe fratele meu el fiind mai mare ca mine iar eu nu am contat niciodata la un moment dat am spus poate se va schimba ca orice parinte face diferente sau cel putin asa credeam eu.
Acum cand am 21 ani baiat fiind am ajuns sami aduc aminte de copilarie si de faptul ca nimenui nui pasa de mine...am avut prieteni dar mi-au fost prieteni pentru bani si pentru relatiile pe care le aveam cu persoane importante din oras.....
Simt ca nimeni nu intelege spre rusinea mea am ajuns sa plang sa merg pe strada ca si cum as fii numai eu.....am ajuns sa nu pot avea o relatie cu o fata pentru ca nu vreau sa o fac sa treaca prin ceea ce trec eu sa-i fac viata un calvar.....cum este viata mea....
Fratele meu mia spus de multe ori ca si-ar dori sa mor...ca ma uraste....ca nu ma suporta eu incercand de fiecare data sa fac tot ceea ce pot sai fie bine cum fac si pentru familia mea....fratele meu nu a muncit niciodata sta numai la calculator iar eu am muncit de la 15 ani sami fac bani si sa numi poata spune nimeni ca stau pe spatele lor...
sa va spun un fapt concret fiind la munca si ne dormind foarte mult in ultima vreme.....mia fost rau am chemat salvarea am fost dus la spital si mi sa spus ca am facut o cadere de calciu din cauza stresului nervilor si nesomnului.....am ajuns acasa foarte ametit si avand o stare groaznica iar " tata" a venit acasa si ma intrebat pe un ton rastit "ionut ai tigari i-am spus da sunt pe dulap" nu le gasea si a inceput sa tipe la mine ca nu le vede unde sunt ne intreband macar cum sa simt stiind ca am venit de la spital.......
Mai noi ma ajutat Dumnezeu chear daca nu am gasit o fata buna care sa fie langa mine multe fete vrand boar bani si masini si baieti cu muschi....am gasit un prieten care are un copil de 1.3 ani si e cel mai scump copilas care a ajuns sa imi fie ca un frate pentru simplul fapt ca ma asculta ma ajuta il ajut si ii pasa...si spun asta din tot sufletul mi-as scoate inima sa io dau lui daca ar avea nevoie de ea pentru ca datorita lui nu am innebunit inca face totul sa pot sa fiu un om care sa simta ca,cuiva ii pasa si prietena lui e si ea aproape de mine....
Problema mea e ca acum cateva zile mi-am facut niste suvite si mam pensat pentru ca aveam sprancenele foarte mari si asa mi se pare normal iar acum matusa mia a inceput sa zica ca numa fetele se penseaza....ca si cercei numa fetele isi pun ca toata ziua plec si numai reprosuri si mama si tata zic ca toata ziua numai cu amicul asta care imi este ca un frate stau ca pe acasa nu trec.... NU INTELEG DACA MI-AM GASIT ACUM UN GRUP DE PRIETENI DE CE NU MA LASA MACAR ACUM SA FIU SI EU BINE SA NU MAI PLANG PENTRU CA PRIETENI MA FAC SA MAI UIT SIMT CA O IAU RAZNA SI SINCER IMI VINE SA PLEC UNDEVA CAT MAI DEPARTE SA NU MA MAI VADA NIMENI.....
O PRIETENA FOARTE BUNA PE NUME IZABELA MIA ZIS ACUM CATEVA ZILE CA EU NU SUNT FACUT SA FIU FERICIT SUNT ADUS PE LUMEA ASTA SA II FAC PE ALTI FERICITI SI CA EU AJUT PE TOATA LUMEA SI LA MINE NU MA GANDESC....ASTA SUNT NU MA POT SCHIMBA NU POT FII INDIFERENT LA PROBLEMELE CELOR DIN JURUL MEU SI MA LAS PE MINE SA II AJUT PE EI.....
Singura fata la care am tinut enorm a fost o fata care era cu 8 ani mai mare ca mine si care ma facut sa ma simt cel mai important om dar din pacate a fost nevoita sa se mute din tara si relatia sa dus.....
IAR EU SIMT CA NU MAI SUPORT AM AJUNS SA IES SINGUR PE AFARA SA MA PLIMB SINGUR SI SA PLANG FARA SA VADA NIMENI...MAI ALES CA AMICUL MEU CARE IMI E CA UN FRATE E IN STRAINATATE...SI CEILALTI BAIETI SI FETE DIN GRUPUL MEU SUNT LA FACULTATI PRIN BUCURESTI....IAR EU AM RAMAS AICI SINGUR......
VA MULTUMESC !!!
Aceasta postare a fost editata de AngelBoy91: 20 January 2012 - 08:04 PM
)
