P r o z a c, la 21 December 2011 - 09:46 PM, a spus:
-Este realitatea reprezentata de perceptiile pe care le avem asupra a tot ce ne inconjoara?
-Daca multe dintre credintele noastre pot fi false, iar simturile ne inseala deseori, prin ce modalitate am putea sa o descoperim, sa o apreciem la adevarata ei valoare?
-O fi, mai stii.
-Pai prin mijlocele cu care ne-am constatat si ne constatam echipati, pe masura ce evoluam.
Abordare la nivel clasic:
Noi oamenii avem o ciudata perspectiva in privinta realitatii, mai exact am dezvoltat o paranoia vizavi de ea, desigur fiecare cu paranoia lui (nu ca as face exceptie
).
-Unii sunt asa deoarece se bazeaza pe conceptele scrise sau vestite prin viu grai de adeptii diferitelor religii si spiritualitati, dar si pe trairile cu totul deosebite si necunoscute omului de rand,
sincer ca sa ma exprim asa, bietii oameni
au tot dreptul sa se considere absolut incredintati de cele in care cred.
-Altii sunt asa deoarece agreaza ceea ce releva descoperirile lor stiintifice sau ale altora (o parte din ei au parte si de trairi superinalte din cauza tangentei cu prima categorie), la fel, bietii de ei au tot dreptul sa fie convinsi de cele in care cred.
-O alta categorie sunt indecisii sau neinteresatii, pt. ei speranta e mai mare, cu conditia sa fie "open mind" (atentie folosesc termenul minte in sens de cea mai inalta capacitate a omului, mai presus chiar si decat constiinta
)
Acuma o sa dezvolt putin.
Datorita a ceea ce am putea considera "inaintasii nostrii", cei care si-au pus puternic amprenta asupra mediului social in care ne-am nascut si am trait, pornim in viata predispusi educational la o mare convertire mai mult sau si mai mult paranoica, functie de cine e cel ce constata situatia.
Noi toti
suntem victimele parintilor nostrii, cunoscutilor, profesorilor, maestrilor nostrii.
De ce?
-Deoarece ne-au invatat tot ceea ce ne-au invatat fara sa ne spuna ca aceasta e doar o varianta, doar o posibilitate, nu e adevarul, nu e singura varianta de adevar posibil, ba din contra ne-au indus un ocean de adavaruri adevarate si paraadevarate si infailibile
.
-Deoarece tot ce stim azi e schizofrenie, din perspectiva celor din viitorul de peste sute sau mii de ani, adica e un basm, e SF de cea mai proasta factura datorata unei valori mici a rezolutii mentale cauzata de o educatie nu doar precara ci, total iresponsabila (tot asa cum pt. noi sunt basme credintele stiintifice de acum cateva sute de ani (stiinta e mai tanara), tot asa cum sunt basme credintele spirituale de acum cateva mii si zeci de mii de ani.
O mare, o catastrofala greseala (a doua dupa idiotenia de a nu educa copiii in spiritul universal open mind), este confuzia generala de neiertat cum ca domeniul spiritual nu se supune acelorasi reguli ca si cel intelectual.
Ma refer la faptul ca, am fost educati sa consideram ca accesul la cele spirituale se face prin intermedierea unui dumnezeu si a entitatilor angelice (cu toata pleiada mai veche sau mai noua), ba si mai rau, ca nu-s' ce bine sau inalta valoare sufleteasca ne da acces
Deci, dumnezeul oamenilor care agreeaza o religie sau o forma de spiritualitate, este acelasi cu dumnezeul oamenilor de stiinta, asa cum avem acces la facilitatile intelectuale
TOT ASA AVEM ACCES si la cele spirituale, aka,
numai si numai prin intermediul altor oameni
Cum am ajuns sa vorbim, sa scriem, sa elaboram cele intelectuale, tot asa si cele spirituale, sunt capacitati ale fiecarui om si nu are nici o legatura cu un altfel de dumnezeu decat dumnezeul ateilor sau mormonilor, al mozaicilor ori budistilor etc.
Nu exista neaparat dumnezeu in vreun sens clasic cunoscut (si poate foarte bine sa fie singularitatea ce a cauzat B.B.)si nici ingerii lui, si nu intervine nimeni in viarta noastra in vreuna din modalitatie vehiculate in lumea spirituala, decat numai si numai prin intermediul unui om.
Ce vreau sa spun e ca aparem pe lume cu anumite dotari, daca se gaseste cine sa ne ajute a le activa si manifesta tot mai plenar, acele capacitati ne pot duce in a deveni oameni care folosesc vorbirea articulata, care scriu si citesc, care calculeaza, care concep, elaboreaza, executa operatiuni mereu mai complexe, apreciaza frumosul si iubesc.
Tot asa si in domeniul spiritual, venim cu anumite dotari care nu se prea dezvolta deoarece invatatorii spirituali sunt mult mai putini decat ceilalti, ba cei ce si-au tras aceasta titulatura nu prea te lasa nici macar sa "furi meseria", asa cum e in cazul celorlalti (modul cel mai defavorabil).
Invatatorii spirituali ne trimit pe coclauri cu conceptele lor rasuflate despre modul in care avem acces la "cele sfinte", adica daca vrea "domnul" ...
"Domnul" vrea tot asa cum vrea si cu cele intelectuale, daca esti dotat si ai profesor bun, ajungi departe.
Daca nu reusesti sa fii pe placul "profesorilor si inlesnitorilor", nu prea reusesti sa termni o "facultate" si nici sa iti dezvolti capacitatile ce-ti inlesnesc reusita evolutiva in profesia ta, in bisniceul tau, in spiritualitatea ta.
Ma opresc ca te doare capul.
Aceasta postare a fost editata de i0an: 22 December 2011 - 07:35 PM
Contact
Facebook
Twitter
RSS
